Revista presei internaţionale, 10 decembrie 2007

Băncile de investiţii caută parteneri chinezi, este unul dintre subiectele pe care le putem găsi în Financial Times. Credit Suisse şi Morgan Stanley au semnat acorduri cu parteneri chinezi în vederea stabilirii unor proiecte comune în investment banking. Acordurile sugerează disponibilitatea Beijingului de a relaxa interdicţia impusă acum doi ani şi care urmărea limitarea investiţiilor străine în industria titlurilor de valoare. Până acum, doar Goldman Sachs şi UBS au mai obţinut asemenea aprobări înainte ca autorităţile să oprească asemenea demersuri. Interdicţia a venit în urma temerilor potrivit cărora firmele străine ar ajunge la o poziţie dominantă.

Tot aici putem citi despre posibilitatea din ce în ce mai redusă ca Rezerva Federală americană să reducă dobânzile cu mai mult de un sfert de procent. Analiştii pun asta pe seama raportului de vineri care arată că economia americană continuă să genereze locuri de muncă într-un ritm acceptabil. Carlos Gutierez, secretarul american pentru Comerţ a declarat pentru Financial Times că „cifrele sunt bine-venite. Vom continua să asistăm la o creştere consistentă în crearea de noi locuri de muncă”.

Fostul şef de cabinet al lui Tony Blair se alătură Morgan Stanley, ne informează Guardian. El va contribui la planurile de achiziţii pentru Europa ale firmei americane. Jonathan Powell preia poziţia de managing partner pentru investment banking, după ce Jeremy Heywood a părăsit postul pentru a deveni responsabil cu politica internă în cabinetul Gordon Brown. Este interesant de menţionat că Heywood a ajuns iniţial la Morgan Stanley, după ce deţinuse funcţia de secretar privat al premierului Blair. Aşadar, cine le-ar mai putea reproşa laburiştilor că nu ar fi orientaţi către business?!

Autorităţile germane federale încep să-şi piardă răbdarea cu marii furnizori de energie. În urma ultimului val de scumpiri la curentul electric, Autoritatea Federală pentru Combaterea Monopolului iniţiază un proiect care prevede reducerea obligatorie a participaţiilor concernelor energetice la centralele urbane şi regionale. „Participarea mare deţinută de către concerne este un obstacol major în calea concurenţei pe piaţa consumatorilor finali” a declarat pentru Frankfurter Allgemeine Bernhard Heitzer, preşedintele autorităţii de reglementare. Perspectiva punerii în practică a unui asemenea proiect ar afecta serios firme precum Eon, RWE sau Vattenfall, care deţin participaţii de minim 10% la jumătate dintre centralele urbane şi regionale.

Într-un interviu în exclusivitate pentru Handelsblatt, şeful McKinsey Germania face prognoze sumbre privitoare la viitorul pe termen scurt al sectorului bancar. Frank Mattern vorbeşte despre un „cutremur financiar la nivel global” şi este de părere că”în continuare fondurile şi băncile sunt în pericol de a-şi vinde la preţuri de dumping titluri de valoare, pentru a se putea re-finanţa”.

Tot din Handelsblatt mai aflăm despre succesul parţial al summitului Africa-Europa, desfăşurat în acest sfîrşit de săptămâna la Lisabona. Pe lângă criticile vehemente adresate de Angela Merkel regimului Mugabe din Zimbabwe, dispute au generat şi noile tratate comerciale, Economic Partnership Agreements. Acestea vin să înlocuiască tratatul de liber schimb care expiră la sfârşitul acestui an. În special preşedinţii Africii de Sud şi ai Senegalului s-au împotrivit acestor acorduri care prevăd eliminarea treptată a barierelor vamale.

“China ia măsuri suplimentare de calmare a economiei”, ne informează The Wall Street Journal. După setul de politici monetare anunţate săptămîna trecută, Banca Centrală chineză va mări rezervele obligatorii ale băncilor pentru a zecea oară în acest an. Creşterea cu un punct procentual este interpretată de jurnaliştii americani ca un efort de a aduce sub control rata inflaţiei şi pericolul supra-încălzirii economiei. Măsura va intra în vigoare începând cu 25 decembrie anul acesta.

Tot de aici mai putem afla despre refuzul Statelor Unite de a stabili o nouă ţintă în reducerea emisiilor de gaze. Anunţul a fost făcut în cadrul conferinţei ONU pe probleme de climă din Balli, Indonezia. Refuzul a venit în ciuda presiunii enorme din partea statelor dezvoltate care îndeamnă SUA sa-şi asume rolul de lider în campania globală de combatere a efectelui de seră. Experţii susţin că până în anul 2050, emisiile trebuie reduse cu 50%, pentru a putea evita fenomene ca seceta, furtuni din ce în ce mai severe şi revărsări de apă care ar putea influenţa vieţile a zeci de milioane de oameni. „Nu suntem pregătiţi să facem asta aici, nu este momentul” a declarat sâmbătă la Balli, Harlan Watson, responsabilul american pe probleme de climă.

Potrivit unei analize a The New York Times, ţările bogate în petrol îşi vor reduce substanţial exporturile în următorii zece ani. Asta datorită dezvoltării economice accelerate care le obligă la un consum din ce în ce mai mare. Cel mai elocvent exemplu este cel al Indoneziei care şi-a redus drastic exporturile. Potrivit analizei, acelaşi lucru s-ar putea întâmpla peste cinci ani cu Mexicul, a doua sursă de import pentru Statele Unite sau chiar Iranul care este al patrulea exportator la nivel mondial. Potrivit unui raport recent al CIBC World Markets, până la sfârşitul acestui deceniu, Rusia, Mexicul sau statele membre OPEC vor reduce exporturile de ţiţei cu până la 2,5 milioane de barili pe zi. Aceasta reprezintă în jur de 3% din cererea totală.Chiar dacă nu sună dramatic, în urma grevelor venezuelene din 2002, producţia a suferit o scădere de 3 procente, ceea ce în următoarele săptămâni a dus la o scumpire a barilului cu aproape 30%.

Noul preşedinte al Fondului Monetar Internaţional are planuri mari de restructurare, aflăm din cotidianului francez Le Figaro. Ca parte dintr-un plan drastic de economisire, Dominique Strauss-Kahn, vrea să reducă efectivele instituţiei cu 15%. Motivul sunt cheltuielile foarte mari şi bugetul FMI, prognozat să ajungă la un deficit de 400 de milioane de dolari până în 2010. Dacă numărul funcţionarilor va fi redus, Strauss Kahn susţine că vor fi economisiţi aproximativ 100 de milioane de dolari.

Un alt articol interesant, discutat în mai toate ziarele franceze este întoarcerea colonelui Gaddafi la Paris după 34 de ani de la prima sa vizită. Acesta va fi primit de două ori, astăzi şi mâine la palatul Elysee de către preşedintele Nicolas Sarkozy. Totodată, potrivit Les Echos, fiul lui Gaddafi, Seif el-Islam a anunţat că autorităţile de la Tripoli vor să investească peste 3 miliarde de euro în aeronave Airbus, într-un reactor nuclear şi în echipamente militare.

Nu numai pe români îi aşteaptă scumpiri în 2008.  Cotidianul Corriere della sera îi averizează pe italieni să se pregătească să scoată la anul mai mulţi bani din buzunar, ca urmare a scumpirii apei şi a alimentelor. La acestea se vor adăuga tarifele mai mari la gaze şi carburanţi. Dacă anul acesta, o familie italiană a cheltuit, în medie cu 1216 euro mai mult decât în 2006, anul viitor cifra ar putea fi mai mare cu 11%.