Revista presei internaţionale, 11 decembrie 2007

Principalul titlu din presa internaţională de astăzi este declaraţia de sprijin a lui Vladimir Putin pentru Dmitry Medvedev, candidatul Rusiei Unite la viitoarele alegeri prezidenţiale. În cursa pentru Kremlin, Medvedev se mai bucură de asemenea de sprijinul formaţiunilor politice Rusia Dreaptă, Partidul Agrar şi Forţa Cetăţenească. El deţine momentan funcţia de prim-vice-prim ministru şi de preşedinte al consiliului de administraţie al Gazprom.Avocatul de 42 de ani din Petrograd lucrează în Administraţia Prezidenţială din 1999, devenind din 2003 şef al acesteia. Analişti politici citaţi de Financial Times îl descriu ca fiind “o figură timidă care a stat sub aripa lui Putin un timp îndelungat”, scrie Financial Times. Ei sunt de părere că mutarea este de natură să-I ofere lui Vladimir Putin statutul de lider naţional şi după încheierea mandatului de preşedinte.

Tot în Financial Times mai putem citi despre acuta încetinire economică din Turcia sau achiziţia companiei egiptene Orascom Cement de către Lafarge pentru suma de 8,8 miliarde de euro.

Cotidianul The Independent dedică spaţiu amplu campaniei Greenpeace împotriva exploatării BP din Canada, sub titlul “Cea mai mare crimă climatică din istorie”. Este un subiect despre care am mai vorbit, de data aceasta cotidianul britanic de atitudine expune pe larg metodele prin care British Petroleum intenţionează să extragă ţiţei din nisipurile gudronice de la Prudhoe Bay.

Din Frankfurter Allgemeine aflăm despre posibilitatea înaintării cererii de insolvenţă de către operatorul poştal Pin. Aceasta vine la nici o săptămână după criticile vehemente aduse de către concernul media Axel Springer, proprietarul grupului Pin, noului contract colectiv de muncă negociat de guvern şi conducerea Poştei Germane cu sindicatele. Cele 9000 de locuri de muncă de la Pin sunt periclitate după ce reprezentanţi ai Axel Springer au declarat ieri că iau în calcul retragerea sprijinului financiar.

Reacţiile la proiectul autorităţilor germane de reducere a participaţiilor private la centralele energetice, au apărut imediat. RWE şi Eon au respins luni categoric propunerile înaintate de Bernhard Heitzer, Preşedintele Autorităţii pentru Combaterea Monopolului, mai citim în Frankfurter Allgemaine . Acesta declara vineri că participaţiile mari ale concernelor sunt în detrimentul consumatorului final. Proiectul vine ca o reacţie la noile scumpiri la curentul electric. O purtătoare de cuvânt a RWE a declarat ieri că intervenţia statului în probleme legate de acţionariat este neconstituţională.

Tot în domeniul energiei, aflăm din El Pais că prim ministrul spaniol Zapatero promite 1 miliard de euro pentru reabilitarea vechilor uzine energetice. Şeful guvernului de la Madrid susţine că este nevoie de investiţii substanţiale pentru a creşte eficienţa energetică. De asemenea, Zapatero susţine că va aloca alţi 200 de milioane de euro pentru a finanţa construcţia de centrale energetice în oraşele cu peste 50.000 de locuitori.

UBS anunţă pierderi de 10 miliarde, ne informează The Wall Street Journal. Banca elveţiană a devenit una dintre cele mai mari victime ale crizei subprime. Cu doar câteva săptămâni în urmă, banca anunţa că ar fi posibil să încheie anul pe profit. Acest lucru nu s-a întâmplat, ba dimpotrivă, reprezentanţii băncii spun acum că ar putea fi vorba despre o pierdere record, cea mai mare de la înfiinţarea băncii în 1998. După modelul aplicat de curând la Citigroup, UBS a primit o injecţie de capital în valoare de 11 miliarde de franci elveţieni de la guvernul singaporez. Corporaţia pentru Investiţii a Guvernului din Singapore va achiziţiona 9% din capitalul băncii elveţiene, devenind astfel cel mai mare acţionar şi cimentând astfel relaţiile apropiate dintre oraşul-stat şi UBS.

Harvard îşi reduce tarifele pentru clasa de mijloc, este un alt titlu din Wall Street Journal. Universitatea facilitează accesul la o educaţie de Ivy League familiilor cu venituri medii, asta şi în urma criticilor potrivit cărora colegiile de elită sunt rezervate exclusiv americanilor cu venituri foarte mari. În noile condiţii, o familie cu venituri de 120.000 de dolari pe an va plăti pe viitor o taxă anuală de doar douăsprezece mii, comparativ cu 19.000 de dolari, valoarea taxei în momentul de faţă. O familie cu venituri de 180.000 de dolari va plăti 18.000, cu douăsprezece mii de dolari mai puţin faţă de cei 30.000 pe care este nevoită să-i plătească momentan.

Bank of America îşi închide pentru investitori unul dintre fondurile sale monetare, aflăm de la secţiunea economică a cotidianului The New York Times. Decizia vine în urma pierderilor grele înregistrate pe titluri de valoarea garantate prin active. Dacă în urmă cu doar cîteva luni fondul pentru investitori instituţionali Columbia Strategic Cash Portofolio avea o valoare de 40 de miliarde de dolari, în momentul de faţă activele se situează la nivelul de douăsprezece miliarde. Jon Goldstein, purtătorul de cuvânt al Bank of America a declarat că pierderile sunt legate în primul rând de criza creditelor subprime.

Ieri ziarele scriau despre vizita lui Kadafi în Franţa şi despre mult aşteptatele contracte cu Libia. Astfel, Nicolas Sarkozy se aşteaptă la o cifra de 12 miliarde de euro, scrie Les Echos pe prima pagină. El a declarat că o parte dintre aceste acorduri au fost semnate ieri în cadrul vizitei liderului libian la Elysee. Şeful de stat francez a precizat că cele mai multe contracte se referă la o uzină de desalinizare cu reactor nuclear şi la cooperarea în domeniul armamentului.

Tot din Les Echos aflăm că grupul energetic EDF a fost forţat de către autorităţile în domeniul concurenţei să coboare preţul de vânzare la nivelul competitorilor săi. Potrivit cotidianului francez, autoritatea este nemulţumită că EDF nu a negociat niciodată deschis contractele cu furnizorii săi şi că încalcă regulile în domeniul competiţiei, care stabilesc un preţ de 36,8 euro pe megawatt oră. Potrivit surselor citate de LES Echos, preţul perceput de EDF este cu aproape 10 euro mai mare.

La secţiunea economică a Le Figaro citim despre inaugurarea noii gări din Marsillia. Potrivit cotidianului, modernizarea acesteia a costat 230 de milioane de euro, iar lucrările s-au prelungit pe o perioadă de 10 ani. Noua hală a gării are o lungime de 160 de metri.