“Asalt concertat al băncilor centrale”, este principalul articol din Financial Times. Rezerva Federală, Banca Centrală Europeană, Banca Angliei, Banca Centrală a Canadei şi Banca Naţională a Elveţiei au anunţat toate măsuri pentru a oferi pieţelor mai multă lichiditate. Şi Banca Japoniei şi-a afirmat sprijinul pentru acesastă iniţiativă. Măsurile, descrise de Banca Angliei ca pe o încercare „de a demonstra că băncile centrale lucrează împreună pentru a preîntîmpina o înăsprire drastică a condiţiilor de creditare”, au ajutat la relaxarea pieţelor monetare. Rezerva Federală a anunţat că va forma o nouă metodă de licitare a creditelor care va oferi băncilor lichidităţi în schimbul unei game largi de garanţii, inclusiv titluri de valoare ipotecare. Reprezentanţii băncii centrale americane au spus că în această lună vor susţine două licitaţii a câte 20 de miliarde de dolari sub forma unui credit cu scadenţă la o lună. Banca Centrală Europeană şi Banca Naţională a Elveţiei au declarat că au iniţiat un aşa-zis acord de swap cu Rezerva Federală pentru o licitaţie de fonduri în valoare de 24 de miliarde de dolari destinaţi pieţei europene. Cele două iniţiative formează noi entităţi onshore şi offshore iar Rezerva Federală s-a declarat de acord să ia în considerare o mărire a lor dacă situaţia o va impune. Între timp, Banca Angliei şi Banca Centrală Canadiană au anunţat schimbări majore privitoare la politicile de garantare pentru a asigura instituţiilor de credit accesul la o gamă mai largă de titluri de valoare.
Lucas Papademos, vice-preşedinte al Băncii Centrale Europene a declarat că măsurile sunt de natură să „ridice presiunea dar în acelaşi timp să păstreze anumite presiuni controlate asupra pieţei monetare”. Analiştii au salutat decizia pe care o consideră dovada conlucrării strînse între băncile centrale, anumiţi traderi însă şi-au exprimat nemulţumirea faţă de anunţul venit abea ieri şi nu marţi, concomitent cu reducerea dobânzii de către Rezerva Federală.

Wall Street Journal vorbeşte despre cea mai mare demonstraţie de forţă care s-a văzut de la 11 Septembrie. Planul băncilor centrale este menit să sprijine acordarea de împrumuturi într-o atmosferă de teamă crescândă care ameninţă să acopere piaţa creditelor din întreaga lume. Pentru a relaxa temerile băncilor faţă de propria posibilitate de a se împrumuta, FED-ul a spus că va acorda credite cu o dobîndă redusă şi va accepta o gamă mai largă de garanţii. Banca Centrală Europeană, alături de Banca Angliei, Elveţiei şi cea a Canadei au anunţat simultan operaţii de natură să ofere băncilor acces la lichidităţi suplimentare. De asemenea,  FED-ul va mai oferi dolari Băncii Centrale Europene şi Băncii Naţionale a Elveţiei, pentru creditorii care au nevoie de moneda americană. Ultima oară cînd Rezerva Federală a luat o astfel de decizie a fost imediat după atacurile Al Qaeda din anul 2001. În ceea ce priveşte reacţia pieţei de capital americane, The Wall Street Journal notează:”Aidoma unui suflee pregătit pentru micul dejun şi care ameninţă să se dezumfle înainte de a fi servit, la fel au reacţionat şi pieţele la anunţul măsurilor de politică monetară la nivel global”. Blue Chips-urile au înregistrat creşteri în deschidere după care au intrat pe un trend descendent care s-a păstrat până în ultima parte a şedinţei.Indicii americani au înregistrat la închidere aprecieri modeste.

"Băncile centrale inundă pieţele monetare" este principalul titlu din Frankfurter Allgemeine.Din cotidianul german aflăm că prima licitaţie monetară organizată în Europa de către FED va avea loc luni, 17 decembrie, următoarele două având loc pe 14 şi pe 28 Ianuarie 2008.

Dacă alţi indici, precum cei americani sau cei britanici nu au primit cu prea mare entuziasm planul băncilor centrale de ieri, nu acelaşi lucru se poate spune despre indicele german DAX. Handelsblatt ne arată că acesta s-a apreciat ieri cu 0,8 procente până la nivelul de 8076 de puncte. La această creştere au contribuit şi titlurile Bayer care s-au apreciat cu aproape 3%, dar şi acţiunile RWE sau Eon,asta în ciuda disputelor pe care companiile le au cu autorităţile federale. Tot din Handelsblatt mai putem afla despre posibila demisie a guvernatorului landului Saxonia, ca urmare a situaţiei dezastruoase în care se află banca regională de stat Sachsen LB, un subiect despre care am vorbit în alte ediţii pe larg.

Consiliul de minştrii din Franţa a adoptat proiectul de lege privind puterea de cumpărare, este principalul titlu din cotidianul Les Echos. Documentul va fi analizat de urgenţă marţi de către Adunarea Naţională, iar apoi de Senat în ianuarie. Potrivit guvernului, măsurile prevăzute de lege intră în vigoare retroactiv la 1 ianuarie 2008. Acestea se referă la faptul că, până în 30 iunie, salariaţii sunt încurajaţi să ceară anticipat până la 10.000 de euro din economiile salariale. La rândul lor, şefii de companii vor fi stimulaţi să acorde prime şi să plătească orele suplimentare. De asemenea legea va permite indexarea salariilor cu rata inflaţiei.

Francezilor nu le plac lucrurile ieftine! Cel puţin aşa reiese dintr-un studiu realizat de compania Poweo, la solicitarea secretarului de stat responsabil cu consumul şi citat de Le Figaro. După mai multe luni de cercetări, acesta a ajuns la concluzia că zborurile low cost înseamnă doar 12% din piaţă, un procent destul de mic comparativ cu alte state europene. Germania de exemplu are un procent de 30% iar Marea Britanie de 36%. Totodată, magazinele care oferă mari reduceri nu deţin decât 12% din piaţa franceză faţă de 36% în Belgia. Iar lista continuă.

În Spania citim la secţiunea economică a cotidianului El Pais despre efectul pe care creşterea preţului la petrol îl are asupra companiilor aeriene. Conform Asociaţiei Internaţionale de Transport Aerian, scumpirea ţiţeiului reduce cu 35% previziunile de câştig pentru operatori în 2008. Cele mai afectate se pare că vor fi companiile nordamericane. De la cele peste 5,3 miliarde de euro anticipate iniţial de IATA, previziunile privind rezultatele operatorilor aerieni se reduc la la 3.4 miliarde.