Revista presei internaţionale, luni, 14 iulie

Din Financial Times aflăm care sunt planurile de slavare a giganţilor ipotecari americani. Într-un efort dramatic de a calma criza din jurul Fannie Mae şi Freddie Mac, guvernul american a anunţat ieri seară că va cere Congresului autoritate nelimitată în a acorda bani celor două instituţii ipotecare. În acelaşi timp, Rezerva Federală esta gată să le acorde fonduri în acelaşi regim de care se bucură în acest moment băncile, în cazul în care acestea le vor solicita. Planul de salvare vine după discuţiile de urgenţă care au fost ţinute peste weekend între secretarul trezoreriei Henry Paulso, preşedintele FED-ului Ben Bernanke şi şeful FED New York Tim Geithner. Măsurile sunt mult mai vaste decât se aştepta piaţa. Practiv, guvernul vrea libertate de mişcare totală în salvarea celor doi giganţi şi îşi rezervă dreptul ca în ultimă instanţă, să-i poată prelua. Rolul Rezervei Federale va fi acela de a asigura fonduri intermediare de urgenţă, până când Congresul va aproba legislaţia necesară.

Într-un comunicat publicat înainte de deschiderea burselor asiatice, şeful trezoreriei spune că cele două instituţii joacă un rol crucial în sistemul de finanţare a pieţei imobiliare americane. Fannie Mae şi Freddie Mac asigură împreună ipoteci în valoare de peste 5300 de miliarde de dolari. „Ele trebuie să-şi continue rolul central”, se mai spune în comunicat. Planul prevede majorarea liniilor de credit care în prezent se ridică la 2,25 de miliarde de dolari şi autorizarea temporară a trezoreriei pentru cumpărarea de acţiuni la cei doi operatori ipotecari. Cel de-al treilea punct al strategiei de salvare presupune punerea la dispoziţia Fannie Mae şi Freddie Mac, ferestrea de discount de la FED, prin care finanţare este extinsă pe bază de colateral. Rezerva Federală va avea de asemenea un rol consultativ în formularea cadrului de reglementare pentru cele două instituţii

De la secţiunea economică a cotidianului The Guardian aflăm despre ceea ce se anunţă a fi o săptămână dificilă pentru sistemul financiar britanic. Joi, Bradford and Bingley va face cel de-al treilea apel către acţionari pentru ratificarea emisiunii de 400 de milioane de lire iar în ceea ce priveşte HBOS, mulţi investitorii ar putea evita proiectul de îmbunătăţire a bazei de lichidităţi cu 4 miliarde de lire sterline.

Tot de aici mai aflăm că şeful Airbus, Tom Enders denunţă ancheta autorităţilor franceze ca fiind nimic altceva decât un "spectacol mediatic şi o piesă de teatru ieftină". Investigaţia poliţiei şi a arbitrului pieţei financiare, AMF, vizează un presupus abuz de informaţii privilegiate care au condus la manipularea pieţei de capital. 17 foşti sau actuali executivi ai Airbus sunt suspectaţi de a fi implicaţi în această afacere. Comentariile lui Enders coincid cu impresia generalizată, potrivit căreia, demersurile sunt motivate politic şi sunt generate de indignarea publică faţă de pachetele compensatorii ale managerilor de vârf.

Frankfurter Allgemeine ne prezintă câteva motive, din cauza cărora, jurnaliştii germani sunt de părere că actuala criză financiară va continua, mai ales având în vedere fragilitatea Fannie Mae şi Freddie Mac. Printre acestea se numără: scăderea continuă a preţurilor la proprietăţi, lipsa de solvabilitate a debitorilor. devalorizarea produselor derivate din credite ipotecare şi lipsa de încredere între instituţiile bancare.
 
Anheuser acceptă oferta Inbev, titrează The Wall Street Journal. Conducerea Anheuser Busch s-a declarat în favoarea ofertei de preluare în valoare de 49,91 de miliarde de dolari, depuse de către InBev. Astfel, va lua naştere cel mai mare producător de bere din lume iar emblematica firmă americană va intra sub controlul gigantului belgiano-brazilian. Acceptarea ofertei de 70 de dolari pe titlu marchează finalul abrupt a ceea ce urma să devină o confruntare dramatică pentru obţinerea controlului. Timp de mai multe săptămâni, Anheuser s-a opus vehement vânzării. Dar, în urmă cu doar câteva zile, InBev, concernul cu sediul la Leuven, în Belgia, a hotărât să adopte un ton mai prietenos şi, în ultimă instanţă, să-şi îmbunătăţească oferta cu 5 dolari pe titlu.

Entitatea nou creată, urmează să se numească Anheuser Busch InBev. Potrivit unor surse apropiate situaţiei, Anheuser va avea deţine două locuri în boardul companiei. Tranzacţia, care mai trebuie să primească încă acordul acţionarilor, va pune capăt unei perioade de aproximativ 150 de ani, în care compania americană a evoluat pe cont propriu. Noua corporaţie va avea vânzări de aproximativ 36 de miliarde de dolari pe an. Pe locul doi la nivel global, se situează SAB Miller, cu sediul la Londra. Printre cele 300 de branduri din portofoliul Anheuser Busch Inbev se numără Budweiser, Bud Light, Stella Artois şi Becks.

De la secţiunea economică a cotidianului The Times aflăm că preţul ridicat al barilului de petrol va afecta serios comenzile de noi aeronave. Astfel, în următorii doi ani, ar putea fi anulate livrări sau comenzi în valoare de peste 100 de miliarde de dolari. La aceasta va contribui hotărâtor faptul că multe companii aeriene ar putea să de a faliment sau să-şi reducă costurile. Analiştii sunt de părere că în ceea ce priveşte comenzile Boeing şi Airbus, acestea ar putea fi retrase în proporţie de 20 până la 30 de procente. Evoluţiile ar afecta şi companiile furnizoare, precum producătorul de motoare Rolls Royce.

"Deprecierea acţiunilor transformă Continental într-o ţintă de preluare", titrează Handelsblatt pe prima pagină. Zvonurile potrivit cărora compania germană listată ar putea să devină ţinta unei preluări, au început să circule în acest weekend. În ultimile 12 luni, cotaţia Continental a pierdut jumătate din valoare, ceea ce a redus capitalizarea bursieră la 9 miliarde de euro, o adevărată ocazie pentru amatori, având în vedere că preţul plătit de Continental pentru VDO vara trecută a fost de 11 miliarde de euro. Potrivit zvonurilor, producătorul de rulmenţi Schaeffler ar fi pus deja ochii pe companie.