Revista presei internaţionale, luni, 16 martie

Lawrence Summers este scandalizat de bonusurile de la AIG, scrie pe prima pagină de astăzi Financial Times. Consultatul economic al preşedintelui Obama, şi-a exprimat nemulţumirea faţă de suma de 165 de milioane de dolari plătită sub formă de bonusuri angajaţilor asiguratorului aflat la un pas de faliment AIG.

În acelaşi timp, compania americană a arătat că mai multe bănci europene au beneficiat de pe urma uriaşului ajutor acordat de Washington. Lawrence Summers, cataloghează comportamentul AIG drept scandalos, însă a recunoscut că posibilităţile administraţiei de a forţa compania să renunţe la bonusuri este limitată.

Asiguratorul american a publicat sâmbătă noaptea o listă de beneficiari ai contractelor sale cu derivate pe care se găsesc importante bănci europene printre care Société Générale, Deutsche Bank şi Barclays. Acestea au fost implicate în multe tranzacfţii cu AIG şi astfel au beneficiat de pe urma infuziei de capital de 160 de miliarde de dolari făcută de autorităţi în capitalul asiguratorului.

Din Wall Street Journal aflăm că secretarul Trezoreriei americane Timothy Geithner a plecat de la întâlnirea G20 de la Londra cu mâna goală. Oficialii americani au sperat că vor reuşi să convingă alte ţări să majoreze cheltuielile de stimulare a economiilor, însă au plecat sub presiunea de a reforma sistemul bancar american.

Aproape ironic, jurnaliştii WSJ notează că după strângeri cordiale de mâini şi fotografii de grup, Timothy Geithner s-a întors la Washington D.C. într-un avion militar pentru a pregăti în 17 zile un plan de reforme pentru bănci care va fi prezentat la summit-ul G20 de la Londra de către preşedintele Barack Obama.

Noua întorsătură sugerează că puterea Statelor Unite de a-şi impune punctul de vedere este tot mai limitată. Aceasta în condiţiile în care multe state, printre care şi vechii aliaţi ai Americii, cresc presiunea pe Washington să cureţe mizeria pe care au făcut-o.

În Rusia, ministrul de finanţe, Alexei Kudrin susţine că valul mondial de devalorizare a monedelor crează în continuare probleme, iar Fondul Monetar Internaţional rămâne o sursă critică de ajutor pentru economiile emergente în încercarea de a stabiliza ratele de schimb. Declaraţia a fost preluată de The Moscow Times care aminteşte că rubla rusească a pierdut un sfert din valoare în raport cu un coş de valute format din dolar şi euro din august şi până acum. Acest lucru a făcut exporturile mai atractive, însă a crescut foarte mult povara datoriei externe, în valută.