Revista presei internaţionale, luni, 28 iulie

„KKR se va lista printr-o fuziune de fonduri”, titrează Financial Times. Fondul de private equity Kohlberg Kravis Roberts va deveni în sfâtşit companie publică prin intermediul unei tranzacţii complicate, ce are ca scop listarea activelor mai întâi la Masterdam şi după aceea la New York.

 Mutarea prin care nu se va strânge capital suplimentar, va evalua legendarul fond la un preţ mai mic decât cel al rivalilor de la Blackstone. Acesta se va situa mult sub cei 26 de miliarde de dolari, suma estimată de KKR anul trecut în documentele înaintate autorităţilor de reglementare. Potrivit unor surse, reprezentanţiui fondului speră acum că listarea pe bursa din New York va evalua compania la o sumă cuprinsă între 15 şi 19 miliarde de dolari. IPO-ul este parte a strategiei KKR de ca deveni o companie mult mai diversificată, îi va permite mai uşor să-şi finanţeze achiziţiile sau să-şi recompenseze angajaţii cu acţiuni

„Legile asiatice anti-trust descurajează tranzacţiile”, este un alt titlu din Financial Times. Un pachet foarte strict de legi care urmează să intre în vigoare în China, începând cu această săptămână, ar putea fi de natură să amâne sau chiar să determine renunţarea la o serie întreagă de tranzacţii importante. O legislaţie similară va fi adoptată şi de India, în cursul acestui an. De vineri, companiile sunt obligate să notifice autorităţile de reglementare chineze în legătură cu orice proiect de fuziuni şi achiziţii şi să aştepte aprobare din partea acestora.

China şi India adoptă un model european, ce are la bază acorduri anti-trust şi abuz de poziţie dominantă.. Specialiştii sunt de părere că pachetul de legi ar putea provoca îngrijorări în rândul multinaţionalelor şi ar putea avea un efect negativ asupra activităţii de fuziuni şi achiziţii

De la secţiunea economică a cotidianului The Guardian aflăm că ritmul de creştere economică a încetinit pînă la nivelul minim al ultimilor 3 ani în trimestrul al doilea. Astfel, potrivit datelor publicate vineri de către Birioul Naţional pentru Statistică, ritmul de creştere economică a scăzut la 0,2%, de la 0,3% în trimestrul anterior. Astfel, nivelul anualizat a ajuns la 1,6%, de la 2,3% pe primele trei luni ale anului.

Din Frankfurter Allgemeine Zeitung aflăm detalii despre cea mai mare grevă de la Lufthansa din ultimii 13 ani. Începând de astăzi, toţi membri confederaţiei sindicale care lucrează în cadrul operatorului aerian vor participa la acţiunea de protest. Conducerea Lufthansa a declarat că va lua toate măsurile pentru ca pasagerii să resimtă cât mai puţin efectele grevei, sunt însă aşteptate abateri semnificative de la orarul de zbor. Cele mai afectate aeroporturi vor fi cele de la frankfurt şi Hamburg.

“Atacul autorităţilor asupra activităţii de short-selling se intensifică”, titrează cotidianul The Wall Street Journal. Şefii firmelor de brokeraj de pe Wall Street se aşteaptă că SEC, arbitrul pieţei de capital, să îşi extindă limitarea temporară a vânzărilor short şi să o aplice la un număr mai mare de companii. Restricţionarea temporară urmează să se încheie marţi iar reprezentaţii Asociaţiei Fondurilor Speculative, cea mai mare organizaţie de profil, au purtat discuţii în cursul acestui weekend, în vederea găsirii unei abordări prin care să determine SEC-ul să renunţe la planurile sale.

 În urma unei convorbiri purtate vineri cu autoritatea de reglementare, actorii pieţei pleacă de la premise că limitarea tranzacţiilor va fi extinsă pe o perioadă de cel puţin 60 de zile. Printre companiile care urmează să fie adăugate la lista celor 19, se numără asiguratori şi firme cu profil imobiliar.

Tot din The Wall Street Journal aflăm că pachetul de legi pe marginea pieţei imobiliare, presupune asumarea unor pierderi din partea băncilor. Pachetul de măsuri aprobat de senatul american, nu a fost încă validat, dar democraţii exercită deja presiuni asupra autorităţilor de reglementare şi a băncilor. Ei vor să se asigură că aceată iniţiativă majoră menită să preîntâmpine executăprile silite, va avea într-adevăr success.

 Pentru debitori, succesul sau eşecul demersului depinde în mare măsură de cooperarea bancherilor, care ar trebui să-şi assume pierderi parţiale prin reducerea sumelor percepute. Măsurile presupun modificarea condiţiilor financiare în cazul a aproximativ 400.000 de ipoteci. Deocamdată, reprezentanţii băncilor s-au declarat de acord dar nu este clar pentru câte credite vor da dovadă de flexibilitate

"Companiile din sectorul energetic sunt acuzate de conspiraţie", titrează The Times. Un raport ce urmează să fie publicat astăzi în parlamentul britanic acuză primele 6 companii din domeniul energetic de conspiraţie, în vederea impunerii unui nivel de preţ nejustificat de mare. Documentul acuză de asemenea autorităţile de reglementare pentru neglijenţă gravă în apărarea intereselor consumatorilor. Parlamentarii care au întocmit acest raport somează în acelaşi timp guvernul să ia măsuri imediate şi să regândească mosul în care este tranzacţionată energia. Numărul familiilor britanice care întâmpină dificultăţi la plata facurii la gaze a crescut în ultimii ani de la 2 milioane, la 4,5 milioane.

"Românii în febra consumului", titrează Wirtschaftsblatt. Veniturile care cresc într-un ritm galopant îi aruncă pe români într-o veritabilă transă a cumpărăturilor. De asemenea, apetenţa tot mai mare pentru articole de marcă, aduc profituri considerabile companiilor austriece. Billa, spre exemplu, înregistrează un profit mai mare pe client decât Austria iar Red Bull a ajuns să vândă în jur de 30 de milioane de doze pe an. "Dacă ştii că salariul îţi creşte cu 25% în fiecare an, poţi să rişti să trăieşti pe picior mare", a declarat Andreas Grof de la Billa România. Acesta este principalul motiv pentru care atât lanţul de supermarketuri austriac, cât şi Baumax, se lansează într-o campanie agresivă de extindere pe piaţa românească.