Temerile legate de stagflaţie cuprind zona euro, titrează  The Financial Times. Dinamica economică europeană s-a apropiat ieri şi mai mult de stagflaţie. În această lună, producţia sectorului privat a scăzut pentru prima oară în ultimii cinci ani. Datele indică faptul că explozia preţului la petrol a afectat creşterea economică din această lună dar nu suficient de mult pentru a determina Banca Centrală Europeană să nu recurgă la majorarea dobânzii de referinţă până la 4,25%.

Majoritatea analiştilor se aşteaptă ca BCE să majoreze dobânda cheie în cursul următoarei şedinţe de politică monetară din luna iulie. Indicele care reflectă activitatea de achiziţia pentru zona euro, a scăzut de la nivelul de 51.1 în mai la 49,5 în iunie, marcând astfel prima contracţie din iulie 2003. Potrivit analiştilor, riscul unei recesiuni în zona celor 15, s-a accentuat. Aceleaşi date relevă în acelaşi timp că presiunile inflaţioniste sunt în creştere, în special în sectorul serviciilor, acolo unde preţurile au crescut în cel mai accelerat ritm din ultimii 7 ani.

Chinezii sunt de acord cu o creştere de 96% a preţurilor la minereul de fier, este un alt titlu din Financial Times. Temerile inflaţioniste la nivel global iau amploare după ce companiile metalurgice din China au fost de acord cu creşterile spectaculoase de preţuri la materiile prime. Rezultatul se va traduce în costuri mai mari pentru automobile, echipamente industriale dar şi alte produse. Metalurgiştii chinezi vor plăţi australienilor de la Rio Tinto cu până la 96% mai mult pentru necesarul de minereu de fier din acest an. Aceasta reprezintă cea mai spectaculoasă majorarea de preţuri a tuturor timpurilor, mai ales având în vedere faptul că majorarea de anul trecut a fost de doar 9,5%. Ultimele evoluţii relevă că cererea economiilor emergente pentru bunuri rămâne una foarte susţinută.

Un grup de investitori din city şi-au unit forţele cu finanţistul Clive Cowdery pentru preluarea Bradford and Bingley, titrează The Guardian. Grupul va încerca să evite emisiunea de acţiuni şi în acelaşi timp colaborarea cu fondul american TPG. Ei plănuiesc să efectueze propria injecţie de cash în banca ipotecară britanică. În urma mutării, vehiculul investiţional al lui Clive Cowdery, Resolution, ar putea cumpără în jur de 30% din acţiunile băncii recapitalizate. Cowdery, deţine în prezent 2,9% din Bradford and Bingley.

De la secţiunea economică a cotidianului Frankfurter Allgemeine, aflăm că irlandezii de la Waterford Wedgewood ar putea decide ca obiectele de porţelan Rosentahl să nu mai fie fabricate în Obergranken. Motivele care ar sta la baza acestei decizii, sunt legate de costuri şi rentabilitate. Deocamdată, până în luna martie 2009, va fi efectuat un nou efort de restructurare, în urma căruia, 270 de angajaţi îşi vor pierde locurile de muncă. Asta va reduce totalul personalului la 1500. În urmă cu 20 de ani, la fabrica Rosenthal din Oberfranken lucrau peste 5000 de oameni,

GM, la un pas de a pierde primul loc în America, titrează cotidianul The Wall Street Journal. Gigantul auto american este al un pas de a pierde supremaţia pe piaţa nord-americană, în favoarea rivalilor de la Toyota. Pe acest fond, conducerea General Motors este forţată ca pe de-o parte să ia noi măsuri de reducere a producţiei, pe de altă parte este nevoită să iniţieze un program de relansare a vînzărilor prin oferte. Actuala poziţie de piaţă nu se datorează numai consumului mult diminuat din Statele Unite, ci şi strategiei adoptate de GM anul trecut prin care se miza în continuare pe maşini de gabarit mare.

Potrivit studiului JD Power, în prima parte a lunii iunie, o perioadă tradiţional bună pentru vânzările auto, volum s-a ridicat la 12,5 milioane de unităţi. Acesta reprezintă cel mai scăzut nivel al ultimilor decenii şi în acelaşi timp consemnează un declin puternic, faţă de cele 16,3 milioane de maşini vândute în aceeaşi perioadă a anului precedent. În ultimii doi ani, GNM, Ford sau Chrysler au încercat să evite reducerile prea mari depreţuri, nu în ultimul rând din cauza deteriorării percepţiei asupra brandului. Actuala situaţie economică din Statele Unite, îi determină însă pe marii jucători din Detroit să ia măsuri de urgenţă, în speranţa că pierderile se vor mai ameliora.

Programul ipotecar guvernamental implică multe riscuri, este un alt titlu din Wall Street Journal. Practica prin care clienţii puteau primi un credit ipotecar fără să depună nici un avans sau cel mult un avans minim, nu mai reprezintă demult o opţiune pentru sectorul bancar privat. În sectorul public însă, lucrurile stau altfel. Un program susţinut de către guvernul american permite celor care vor să-şi cumpere o casă, să o poată face în condiţii foarte facile. Aceste măsuri atrag însă criticile economiştilor dar şi a unor politicieni. Ofertele, care includ programe de finanţare în proporţie de 100%, sunt derulate cu sprijinul unor organizaţii non-profit. Programele sunt finanţate în mare parte de către marii dezvoltatori dar şi de către clienţi care sunt nerăbdători să-şi vândă proprietăţile. Aceste grupuri asigură plata avansului, pentru ca cei interesaţi să poată beneficia ulterior de o ipotecă garantată de Administraţia Federală pentru Case.

De la secţiunea economică a cotidianului The Times aflăm că fondurile speculative pariează împotriva HBOS. Câteva fonduri din Londra şi New York au dezvăluit ieri că şi-au deschis poziţii short pe titlurile HBOS, care au închis ieri sub nivelul stabilit în cadrul emisiunii de acţiuni. Cotaţia celui mai mare creditor ipotecar britanic a închis cu o scădere de 4,25%, sau 270 de pence pe titlu, faţă de preţul de subscriere de 275 de pence din cadrul emisiunii de 4 miliarde de lire sterline. Conform noilor norme impuse de FSA, Autoritatea pentru Servicii Financiare, investitorii care pariează că preţul va scădeea cu peste 0,25%, sub nivelul stabilit prin subscriere, trebuie să-şi declare aceste poziţii.

Din cotidianul The Moscow Times aflăm despre preocuparea preşedintelui Medvedev faţă de stabilitatea preţurilor şi a indicatorilor macroeconomici din Rusia, preocupări exprimate în cadrul şedinţei de guvern de ieri şi tot de aici mai aflăm despre cei 4,7 miliarde de dolari, alocaţi de către premierul rus Putin, programului de reconstrucţie a Ceceniei, program care se va derula pe o perioadă de patru ani.