Revista presei internaţionale, miercuri, 30 iulie

Negocierile de la Doha eşuează, titrează cotidianul Financial Times. În al şaptelea an, discuţiile de la Doha s-au întrerupt, fără a ajunge la nici un rezultat, după nouă zile de negocieri încordate. Poziţiile divergente dintre Statele Unite, India şi China pe marginea accesului la pieţele agricole ale ţărilor în curs de dezvoltare, nu au putut fi depăşite. Eforturile depuse de directorul general al Organizaţiei Mondiale a Comerţului, Pascal Lamy, de a intermedia o soluţie, au fost astfel zădărnicite. Eşecul marchează cea de-a treia vară consecutiv în care miniştrii pleacă de la summit cu mâna goală. Mai mulţi miniştri şi oficiali sunt de părere că orice progres substanţial ar putea fi atins abia după ce un nou preşedinte se va instala la Casa Albă. Reprezentanţii Statelor Unite şi ai Chinei s-au acuzat reciproc de lipsă de flexibilitate şi de prea puţine concesii.

Băncile, presate să urmeze exemplul Merrill Lynch, este un alt titlu din Financial Times. Marile instituţii financiare ale lumii, precum Citigroup sau UBS, se confruntă cu presiuni tot mai mari în vederea vânzării activelor neperformate, după modelul trasat ieri de Merril Lynch. Banca de investiţii americană şi-a dovedit disponibilitatea de a renunţa la un pachet de obligaţiuni ipotecare în valoare de 30 de miliarde de dolari, contra unei preţ de dumping. Analistul Goldman Sachs, William Tanona, crede că dacă Citigroup ar recurge la o mutare similară, aceasta ar implica deprecieri de active în valoare de 16,2 miliarde de dolari, la un nivel raportat de 22,7 miliarde. Reprezentanţii Citi au declarat luna aceasta că valoarea CDO-urilor pe care le deţin, s-ar situa la 61 de cenţi pentru un dolar. UBS nu a adoptat o poziţie oficială pe această temă. De asemenea, eforturile de recapitalizare ale Merrill Lynch, vor afecta actualii acţionari, prin diminuarea participaţiilor.

"Criza creditelor îi va ţine la distanţă pe cumpărători până în 2010", titrează The Guardian. Conform unui raport recent, efectele lipsei acute de lichidităţi vor îngreuna obţinerea de credite ipotecare până cel devreme în 2010. Documentul a fost întocmit de fostul şef al HBOS, Sir James Crosby, la cererea trezoreriei britanice. Crosby vorbeşte despre nevoia acută a unor măsuri administrative, de natură să stimuleze oferta de credite ipotecare, vitregită în urma şocurilor înregistrate de sectorul financiar.

Din Wirtschaftsblatt aflăm că sistemul de franciză bancară cucereşte Europa Centrală şi de Est. În Polonia, un sfert din filiale băncilor funcţionează în sistem de franciză. Ţări precum România, Cehia sau Ucraina încep la rândul lor să-şi însuşească acest model de business. În România, spre exemplu, ING a reuşit astfel să-şi asigure un volum de 500.000 de clienţi şi o cotă de piaţă de 5%. În luna iunie a acestui an, acest concept a fost transferat şi în Ucraina.

Comisia pentru Valori Mobiliare extinde restricţiile la vânzările short, titrează cotidianul The Wall Street Journal. Aşa cum era de aşteptat, SEC-ul va prelungi perioada de restricii asupra celor 19 emitenţi, până pe data de 14 August, maximul permis de lege. Ceea ce comisia nu a făcut însă, a fost să includă pe această listă şi alte instituţii financiare. SEC-ul a respins astfel apelurile venite dinspre sectorul bancar care cereau acelaşi nivel de protecţie pentru alte mari instituţii financiare sau bănci regionale. Şeful Comisiei a indicat însă că programul ar putea fi aplicat în curând la toate titlurile care se tranzacţionează în Statele Unite. În acelaşi timp, SEC a respins argumentele prezentate de industria fondurilor speculative, care s-a opus vehement măsurilor.Aceştia susţin că noile reguli fac ca vânzarea short să devină mai scumpă şi mai complicată. Până în momentul de faţă, restricţiile au adus rezultate mixte. Multe dintre acţiunile vizate au înregistrat aprecieri, altele însă, precum cele ale Merrill Lynch sau Lehman Brothers au scăzut în continuare, ajungând la minime anterioare. Această evoluţie vine să contrazică teoria potrivit căreia, shortiştii ar fi responsabil pentru declinul cotaţiilor. În momentul de faţă, economiştii SEC studiază efectele planului de urgenţă.

De la secţiunea economică a cotidianului The Times aflăm despre cele 8 arestări efectuate ieri în City-ul londonez. Măsurile spectaculoase au fost luate în urma investigaţiei lansate de către Autoritatea pentru Servicii Financiare, FSA, pe marginea unui posibil abuz de informaţii privilegiate. Doi dintre cei reţinuţi sunt angajaţii unor instituţii importante. Unul dintre aceştia lucrează la Cazenove, un sub-contractor al JP Morgan iar celălalt este un debutant la banca elveţiană UBS. Persoanele arestate ieri au vârste cuprinse între 27 şi 48 de ani. La acest demers lucrează 40 de angajaţi ai FSA dar şi un grup numeros de ofiţeri ai poliţiei londoneze.

Handelsblatt face bilanţul efectelor crizei subprime asupra sistemului bancar german. Vânzarea băncii regionale IKB, este în curs de desfăşurare, asta la exact un an după ce vehiculele de investiţii speciale au început să dea semne de slăbiciune. Nu este însă singurul efect vizibil. Diviziile germane ale Citibank au fost vândute francezilor iar pentru Dresdner Bank şi Postbank, aţionarii majoritari caută cumpărători. Potrivit profesorului Schiereck de al European Business School, criza financiară a declanşat un val de consolidări în peisajul bancar din Germania.