Revista presei internaţionale, miercuri, 8 octombrie

"Uniunea Europeană adoptă un set de principii comun pentru combaterea crizei", titrează Financial Times. Reprezentanţii guvernelor europene au încercat ieri să găsească un numitor comun faţă de soluţiile care trebuie implementate în vederea salvării băncilor aflate în dificultate.

Miniştrii de finanţe au agreeat că fiecare dintre cele 27 de state membre este liber să ia ce măsuri consideră necesare, de la recapitalizare şi până la cumpărarea de active sau acordarea unor garanţii de stat. Ceea ce nu s-a stabilit însă a fost un set clar de principii în baza cărora guvernele trebuie să acţioneze pentru a proteja depozitele individiuale. Astfel, toate statele vor garanta economii de până la 50.000 de euro pentru un an, anumite guverne ar putea ridica plafonul până la 100.000.

Pe fondul burselor în picaj şi a numeroaselor naţionalizări, presiunea în vederea formării unui front comun este foarte mare, în cadrul summitului de la mijlocul lunii octombrie. În urma întrunirii de ieri, miniştrii de finanţe au publicat un document comun, în baza căruia sunt adoptate 7 principii de intervenţie: orice intervenţie trebuie efectuată în timp util şi trebuie, de principiu, să fie limitată ca durată; interesele contribuabilului trebuie protejate; acţionarii existenţi vor suporta consecinţele intervenţiei guvernamentale; guvernele sunt libere să înlocuiască managementul băncilor; guvernele au autoritatea de a schimba politicile de remunerare; trebuie să fie combătute eventualele efecte secundare care ar afecta alte state membre.

Potrivit diplomaţilor, Germania şi Marea Britanie, cele mai mari pieţe financiare europene, au avut mari reţineri în adoptarea unui set de măsuri mult mai specific şi cu acoperire europeană. Reprezentanţii celor două state sunt de părere că intervenţiile trebuie considerate de la caz la caz. Ministrul de finanţe italian, Giulio Tremonti, a propus ca fiecare stat membru să rezerve un anumit procent din PIB pentru eventuale asemenea măsuri de susţinere.

"Spania anunţă constituirea unui fond de urgenţă", este un alt titlu din Financial Times. Autorităţile iberice au anunţat ieri că vor adopta măsuri de intervenţie unilaterale, de natură să combată efectele crizei financiare. Astfel, guvernul va constitui un fond de urgenţă, cu o valoare cuprinsă între 30 şi 50 de miliarde de euro, destinat băncilor cu probleme de lichiditate.

Premierul Zapatero, a declarat în cadrul unei conferinţe organizate în pripăcă banii sunt meniţi să susţină creditorii cu probleme de finanţare pe sistemul interbancar. Totodată, guvernul a decis că va majora plafonul de garantare pentru depozitele bancare, de la 20.000 de euro la 100.000 de euro, pentru ca "persoanele fizice şi companiile să poată avea încredere în siguranţa economiilor."

Din Handelsblatt aflăm că Axel Wieandt, fost manager al Deutsche Bank, a devenit noul şef al Hypo Real Estate. Anunţul a venit în urma şedinţei consiliului de administraţie al băncii ipotecare din Muenchen. În acelaşi timp, ministrul german de finanţe Peer Steinbrueck a cerut demisia întregului for de conducere al băncii bavareze.

"Rezerva Federală va acorda direct împrumuturi către companii", titrează cotidianul The Wall Street Journal. FED-ul a hotărât că va sări creditorii intermediari cu probleme şi va acorda direct împrumuturi corporaţiilor. Aceasta este prima măsură de acest gen de la Marea Criză a anilor 30. În acelaşi timp, banca centrală americană a sugerat că ia în calcul noi reduceri ale dobânzii de politică monetară. Noile măsuri anunţate reprezintă un cocktail de remedii mai mult sau mai puţin convenţionale destinate susţinerii economiei care se confruntă cu probleme din ce în ce mai mari. Mutarea istorică şi nu lipsită de riscuri, este doar ultima dint-ro gamă largă de măsuri extraordinare adoptate de către FED în ultima lună. Astfel, implicarea guvernului în economia reală devină din ce în ce mai profundă.

Analiştii şi investitorii sunt sceptici în legătură cu succesul nou-anunţatelor iniţiative. Declinul bursei americane s-a accentuat ieri, pe fondul îngrijorărilor potrivit cărora starea instituţiilor financiare se înrăutăţeşte. Indicele Dow Jones Industrial Average a pierdut peste 500 de puncte, respectiv 5,11% şi s-a plasat astfel la nivelul de 9447.11 puncte, cel mai scăzut din ultimii cinci ani. Morgan Stanley a consemnat o pierdere de 21%, în timp ce acţiunile AIG au scăzut cu 9,3%, în ciuda ajutorului oferit de guvern. Preşedintele Rezervei Federale, Ben Bernanke a declarat ieri că: "Istoria ne-a demonstrat că problemele din sectorul financiar vor afecta grav economia, în cazul în care rămân nerezolvate."

"Contribuabilul britanic, angajat în susţinerea băncilor", titrează The Times la secţiunea economică. Plătitorii de taxe vor deveni sponsorii sistemului bancar, prin constituirea unui fond de 50 de miliarde de lire sterline, destinat băncilor comerciale care se confruntă cu o lipsă de încredere de proporţii colosale. Ministrul de finanţe Alistair Darling urmează să anunţe astăzi că suma va fi disponibilă pentru "investiţii" efectuate în acele bănci care au cerut statului ajutor.

Măsura drastică de salvare este menită să reasigure deponenţii şi să impulsioneze piaţa de credit paralizată în acest moment. În urma unei întâlniri cu guvernatorul Băncii Angliei, Mervyn King, Downing Street s-a grăbit cu anunţul pentru a împiedica prăbuşirea titlurilor bancare pe bursă. Acţiunile HBOS au pierdut ieri 42%, în timp ce titlurile Royal Bank of Scotland au înregistrat o corecţie de 32 de procente.

"Titlurile Immoest şi Immofinanz se prăbuşesc pe bursa vieneză, în aşteptarea noului şef". aflăm din cotidianul austriac Wirtschaftsblatt. Acţiunile celor două companii au scăzut până la niveluri nebănuite, în urma demisiei fostului CEO Karl Petrovics. În momentul de faţă, Immoeast a a atins o capitalizare bursieră de doar 1 miliard de euro.

 Compania mamă, Immofinanz mai valoarează momentan doar 612 milioane de euro, după ce în urmă cu aproximativ 6 luni, se bucura de o capitalizare de 3,3 miliarde de euro. Investitorii aşteaptă cu nerăbdare venirea lui Wolfgang Reithofer, fostul şef al Austrian Airlines care urmează să preia în mod formal jobul pe data de 13 octombrie.