Israel a declarat vineri că a efectuat lovituri în Iran, cu o zi înainte ca discuțiile dintre Republica Islamică și SUA cu privire la escaladarea programului Teheranului de îmbogățire a uraniului să aibă loc în Oman, scrie Reuters.
Război deschis între Iran și Israel după decenii de război din umbră
Aceasta marchează cea mai recentă escaladare de la începutul războiului din Gaza în 2023 și sporește temerile legate de un război total între cele două țări, a căror istorie de dușmănie se întinde pe decenii de conflicte clandestine și include atacuri terestre, maritime, aeriene și cibernetice.
În continuare este prezentată o cronologie a evenimentelor-cheie:
1979 - Liderul pro-occidental al Iranului, Mohammed Reza Shah, care considera Israelul un aliat, este înlăturat de la putere în cadrul unei revoluții islamice care instaurează un nou regim teocratic șiit, în care opoziția față de Israel este un imperativ ideologic.
1982 - În timp ce Israelul invadează Libanul, Gărzile Revoluționare ale Iranului colaborează cu musulmanii șiiți de acolo pentru a înființa Hezbollah. În cele din urmă, Israelul va considera acest grup paramilitar drept cel mai periculos adversar de la granițele sale.
1983 - Hezbollah, susținut de Iran, recurge la atentate sinucigașe pentru a expulza forțele occidentale și israeliene din Liban. În noiembrie, o mașină plină cu explozibili intră în sediul din Liban al armatei israeliene. Israelul se retrage ulterior din cea mai mare parte a Libanului.
1992-94 - Argentina și Israelul acuză Iranul și Hezbollah de orchestrarea atentatelor sinucigașe cu bombă de la ambasada Israelului la Buenos Aires în 1992 și de la un centru evreiesc din oraș în 1994, care au ucis zeci de persoane.
Iranul și Hezbollah își neagă responsabilitatea.
2002 - Dezvăluirea faptului că Iranul are un program secret de îmbogățire a uraniului stârnește îngrijorarea că Iranul încearcă să construiască o bombă nucleară încălcându-și angajamentele asumate prin tratatul de neproliferare ceea ce Iranul neagă. Israelul îndeamnă la acțiuni dure împotriva Republicii Islamice.
2006 - Israelul luptă împotriva Hezbollah într-un război de o lună de zile în Liban, dar nu reușește să zdrobească gruparea puternic înarmată, iar conflictul se încheie într-un impas efectiv.
2009 - Într-un discurs, liderul suprem iranian Ayatollah Ali Khamenei numește Israelul "un cancer periculos și fatal".
2010 - Stuxnet, un virus informatic malițios despre care se crede că a fost dezvoltat de SUA și Israel este utilizat pentru a ataca o instalație de îmbogățire a uraniului de la situl nuclear iranian Natanz. Acesta este primul atac cibernetic cunoscut public asupra unor utilaje industriale.
2012 - Savantul nuclear iranian Mostafa Ahmadi-Roshan este ucis de o bombă plasată pe mașina sa de către un motociclist în Teheran. Un oficial al orașului învinuiește Israelul pentru atac.
2018 - Premierul israelian Benjamin Netanyahu salută retragerea de către președintele Donald Trump a Statelor Unite din acordul nuclear iranian cu puterile mondiale după ani de lobby împotriva acordului numind decizia lui Trump "o mișcare istorică".
În mai, Israelul spune că a lovit infrastructura militară iraniană din Siria, unde Teheranul îl susține pe președintele Bashar al-Assad în războiul civil, după ce forțele iraniene de acolo au tras rachete spre Înălțimile Golan ocupate de Israel.
2020 - Israelul salută asasinarea generalului Qassem Soleimani, comandantul brațului militar al Gărzii Revoluționare Iraniene, într-un atac american cu drone la Bagdad. Iranul ripostează cu atacuri cu rachete asupra bazelor irakiene care găzduiesc trupe americane. Aproximativ 100 de militari americani sunt răniți.
2021 - Iranul dă vina pe Israel pentru asasinarea lui Mohsen Fakhrizadeh, considerat de serviciile secrete occidentale drept creierul unui program iranian secret de dezvoltare a capacității de a deține arme nucleare. Teheranul a negat mult timp orice astfel de ambiție.
2022 - Președintele SUA, Joe Biden, și prim-ministrul israelian, Yair Lapid, semnează un angajament comun de a refuza Iranului accesul la arme nucleare într-o demonstrație de unitate a aliaților divizați de mult timp în privința diplomației cu Teheranul.
Angajamentul, parte a "Declarației de la Ierusalim" care încununează prima vizită a lui Biden în Israel în calitate de președinte, vine la o zi după ce acesta a declarat la un post local de televiziune că este deschis la o utilizare a forței împotriva Iranului "în ultimă instanță", o mișcare aparentă de a da curs solicitărilor israeliene pentru o "amenințare militară credibilă" din partea puterilor mondiale.
Aprilie 2024 - O presupusă lovitură aeriană israeliană asupra complexului ambasadei iraniene din Damasc ucide șapte ofițeri ai Gardienilor Revoluției inclusiv doi comandanți de rang înalt. Israelul nu confirmă și nici nu infirmă responsabilitatea.
Iranul răspunde cu un baraj de drone și rachete într-un atac direct fără precedent asupra teritoriului israelian la 13 aprilie. Acest lucru determină Israelul să lanseze un atac asupra teritoriului iranian la 19 aprilie, afirmă surse familiare cu acest subiect.
Octombrie 2024 - Iranul lansează peste 180 de rachete asupra Israelului în ceea ce numește răzbunare pentru uciderea liderului Hezbollah, Hassan Nasrallah, la 27 septembrie în timpul unei lovituri aeriene în suburbiile sudice ale Beirutului și pentru uciderea șefului Hamas, Ismail Haniyeh, în capitala Iranului, la 31 iulie.
Israelul lovește situri militare din Iran mai târziu în cursul lunii afirmând că se răzbună pe atacurile Teheranului. Mass-media iraniană raportează explozii timp de mai multe ore în Teheran și la bazele militare din apropiere. Iranul raportează "pagube limitate" la unele locații.
2025 iunie - Israelul efectuează lovituri în Iran despre care afirmă că au avut drept scop perturbarea infrastructurii nucleare a Republicii Islamice și că au vizat oameni de știință care lucrau la o bombă nucleară într-o operațiune care va continua zile întregi.
Numind ofensiva "Rising Lion", Israelul afirmă că a vizat, de asemenea, comandanți iranieni și fabrici de rachete declarând în același timp stare de urgență în anticiparea represaliilor iraniene. Presa de stat iraniană raportează uciderea comandantului Gărzilor Revoluționare de la Teheran, Hossein Salami, și a cercetătorilor în domeniul nuclear Fereydoun Abbasi-Davani și Mohammad Mehdi Tehranchi în timpul atacului.
Statele Unite afirmă că nu au furnizat asistență pentru operațiune. Loviturile au avut loc la o zi după ce Trump a declarat că personalul american a fost mutat din Orientul Mijlociu deoarece "ar putea fi un loc periculos".
Acest articol nu reprezintă consultanță financiară.
