România ar putea fi ştearsă de pe lista producătorilor de bijuterii

Producţia lunară a bijuteriilor în România a ajuns la o jumătate de tonă, din care 50 la sută sunt bijuterii din aur, iar cealaltă jumătate din argint.

"Situaţia cu forţele de muncă calificate este foarte deficitară, datorită faptului că în ultimele 6 decenii nu s-a mai făcut niciun fel de formare sau instruire structurată la un nivel cât de cât acceptabil. Toate ţările din jurul nostru au înfiinţat asemenea structuri, politicul nostru nu a fost însă capabil să facă asemenea structuri. (...) Scade producţia chiar semnificativ. Noi am produs până în anul 2004-2005 poate cu 200 Kg mai mult pe lună. Toate acestea sunt de înţeles pe fondul pieţei negre", a declarat Karl Heinz, preşedintele PBR.

Aproximativ 80% din piaţa de bijuterii din România este reprezentată de comerţul la negru susţin specialiştii, fiscalitatea excesivă fiind principala cauză a acestei dezvoltări. Bijutierii afirmă că valoarea ridicată a nivelului accizei şi TVA-ul, care cumulează aproximativ 40% din preţul de vânzare, sunt principalii factori care au încurajat piaţa neagră.

"Marele defect al bijuteriilor româneşti sunt accizele. Este o secţiune care foarte greu se poate înţelege normal, deoarece ni se spune că voinţa politică nu există. Pe fond noi avem dreptate", a mai subliniat Heinz.

Bijutierii mai afirmă că din cauza accizelor ridicate la bijuteriile din aur, bugetul de stat pierde anual cel puţin 100 de milioane de euro numai din TVA neîncasat. În urma taxelor de pe piaţa bijuteriilor, bugetul încasează un venit de doar jumătate de milion de euro pe an.