Romania ar putea importa in perioada urmatoare uraniu, pentru a respecta cerintele UE

România ar putea importa, în perioada imediat următoare, uraniu, fiind obligată de EURATOM ca după aderarea la Uniunea Europeană (UE) să nu mai depindă de un singur furnizor, în speţă Compania Naţională a Uraniului, au declarat, joi, oficiali ai CNR-CME, citaţi de agenţia NewsIn.

"EURATOM a cerut Nuclearelectrica să nu mai depindă de un singur furnizor, pentru a putea funcţiona în siguranţă cu reactoarele de la Cernavodă şi atunci compania a început o prospectare a pieţei şi a solicitat, la rândul ei, oferte pentru achiziţia de uraniu", au spus sursele citate.

Totodată, studiul de fezabilitate pentru construcţia reactoarelor trei şi patru, elaborat de Nuclearelectrica şi Deloitte, prevede ca societatea de proiect să-şi procure singură uraniul.

"Există o clauză în studiul de fezabilitate, potrivit căreia compania de proiect pentru construcţia celor două reactoare trebuie să-şi aducă singură uraniul", au mai arătat sursele citate.

Potrivit proiectului strategiei energetice a României, ţara noastră mai are resurse de uraniu suficiente doar pentru următorii 17-18 ani, în condiţiile în care ar funcţiona numai două reactoare nucleare.

Durata standard de viaţă a unui reactor este de 30 de ani, dar prin anumite programe se poate extinde până la 50 de ani. Recuperarea investiţiilor în primul reactor nuclear, care se ridică la circa un miliard de euro, se va face în 25 de ani de la punerea în funcţiune, au estimat specialiştii.

Până în 2015, România va trebuie să construiască un depozit permanent de deşeuri nucleare, proiectat pentru Saligny, aproape de Cernavodă. Acesta ar putea costa până la 100 de milioane de euro.

Costul de producţie a electricităţii, în toate cele patru reactoare nucleare, este de 32 - 34 de euro, luându-se în calcul şi amortizarea impusă de construcţia acestui depozit.

România are, în prezent, un reactor nuclear, prin care livrează electricitate consumatorilor şi clienţilor, unul, care funcţionează în teste şi două în fază de proiect, respectiv reactoarele trei şi patru.

După funcţionarea la întreaga capacitate şi a celui de-al doilea reactor, ţara noastră îşi va acoperi cu producţia de energie electrică de la Cernavodă circa 18% din consumul total anual.