Până acum, singurele ţări care au contribuit la efortul de salvare a Greciei de la faliment au fost cele care împart moneda euro. Însă, sub un nou plan al liderilor europeni, şi ţările din Uniune care au monedă proprie ar putea să contribuie indirect.
Acestea ar putea ceda în favoarea Greciei o parte din fondurile europene la care au dreptul, fără a face plăţi directe.
“Spre exemplu, mai puţini bani ar intra în Ungaria astfel încât să poată merge la Grecia”, a declarat Orban la televiziunea ungară TV2, citat de Bloomberg.
Planul va fi discutat la summit-ul de la Bruxelles ţinut în această săptămână. Preşedintele CE Jose Manuel Barroso declara recent că Grecia are nevoie de mai mulţi bani europeni orientaţi către relansarea economiei, şi că ar trebui ca guvernul să fie scutit acum de contribuţia naţională la programele cu fonduri UE.
Încă nu este cunoscut mecanismul prin care banii UE vor ajunge la greci - dacă vor fi exclusiv bani de investiţii sau bani la dispoziţia statului.
Pentru ca banii europeni să ajute cu adevărat Grecia pe termen scurt şi mediu, când are cea mai mare nevoie, aceştia ar trebui să ajungă direct în trezoreria statului, pentru a ameliora deficitul bugetar. Însă, sub mecanismele actuale, nu este permisă utilizarea fondurilor europene pentru cheltuielile curente. Procesul de absorţie şi implementare trebuie să fie unul orientat către investiţii, fie ale statului, fie ale mediului privat.
Teoretic, o deturnare a banilor europeni destinaţi României către Grecia ne-ar văduvi de bani preţioşi pentru lucrările de infrastructură şi investiţiile private de care avem nevoie. Practic, România nu prea e în stare să atragă finanţările europene, aşa că nu prea pierde nimic.
România a absorbit fonduri europene de 670 de milioane de euro în primele cinci luni ale anului, jumătate din ţinta propusă de autorităţi pentru primul semestru, arată datele Autorităţii pentru Coordonarea Instrumentelor Structurale. Toate programele operaţionale sunt mult sub ţintă, după primele cinci luni ale anului.
România şi-a propus să atingă o valoare a plăţilor de 3 miliarde de euro în 2011, dintre care 1,45 miliarde în prima jumătate a anului. Cu cele 673 de milioane, în primele cinci luni, statul nu a realizat nici măcar jumătate din programul asumat.



