Întrebat ce s-a schimbat în planul României de achiziţionare a avioanelor F-16, ministrul Teodor Baconschi a afirmat că este un subiect de discuţie bilaterală extrem de important pentru securitatea naţională. "Cred că amănuntele vor fi mai întâi stabilite la MApN, după care rediscutate în CSAT", a precizat ministrul de externe.
Întrebat dacă există şi posibilitatea ca România să cumpăre avioane noi, la acelaşi preţ, ministrul Teodor Baconschi a răspuns: " Cum să nu. Vă asigur că ambasadorul american trebuie crezut când face afirmaţii publice".
Ambasadorul SUA la Bucureşti, Mark Gitenstein, a declarat, joi, că preşedintele Traian Băsescu a discutat la Washington despre cumpărarea de avioane de vânătoare F-16. Gitenstein a adăugat că planul care ar presupune achiziţii comune pentru trei ţări (România, Croaţia şi Bulgaria) nu este finalizat.
Diplomatul a mai afirmat că "exista un efort regional, care va reduce costurile proiectului, atât în ceea ce priveşte producerea aparatelor, cât şi a antrenării piloţilor", adăugând că "s-ar putea să nu fie vorba de avione second-hand".
Ambasadorul Statatelor Unite a menţionat, de asemenea, că "dacă vor exista mai multe comenzi, producerea avioanelor va fi mai ieftină", adăugând că "piloţii români sunt unii dintre cei mai buni din regiune, vorbesc engleza, lucru care face mai uşor antrenarea lor".
La rândul său, preşedintele Traian Băsescu a declarat tot joi, într-un interviu pentru Adevărul, că România nu are bani pentru achiziţii de avioane, dar şi-ar putea respecta angajamentul faţă de SUA, de a avea "forţe aeriene compatibile", dacă americanii ajută Bucureştiul să obţină credite pe termen lung.
Şeful statului a spus că punctul de vedere al SUA privitor la avioane este ca România să-şi respecte "obligaţia de a avea forţe aeriene compatibile" şi Washingtonul nu pune presiune pentru achiziţionarea unui anume tip de aeronavă. "Americanii nu forţează nota pentru achiziţii americane", a subliniat Traian Băsescu.
Preşedintele a notat că răspunsul său oferit partenerilor americani este "constant" în această privinţă: "Nu avem bani în momentul de faţă. Am avea disponibilitatea unor achiziţii, dacă ne ajutaţi să obţinem nişte credite pe termen lung în care să plătim vreo două, trei sute de milioane pe an".
CSAT a aprobat în data de 23 martie 2010 achiziţionarea a 24 de avioane F-16 la mâna a doua de la Statele Unite, propunerea urmând să fie supusă aprobării Parlamentului. La începutul lunii august 2010, a expirat însă şi cel de-al doilea termen convenit de SUA şi România pentru plata primei tranşe din achiziţia avioanelor F-16 în uz, în valoare de 750 de milioane de dolari. Primul termen fusese fixat pentru 3 iunie 2010, dar SUA au mai acordat României o prelungire de două luni.
Premierul Emil Boc a declarat, la acel moment, că nu există bani pentru cele 24 de avioane F-16 second hand, afirmaţie întărită şi de fostul ministru al finanţelor, Sebastian Vlădescu, care a spus că achiziţia avioanelor multirol ar fi "de neacceptat", pentru că România nu îşi permite să aloce 1% din PIB pentru achiziţii militare.
În aceste condiţii, Pentagonul urma să trimită României în primăvara acestui an o nouă ofertă de achiziţionare, cu o nouă eşalonare a plăţilor.
Întrebat la 2 iunie, într-o conferinţă de presă, dacă are noutăţi în legătură cu contractul privind achiziţionarea de avioane F-16, ambasadorul SUA la Bucureşti, Mark Gitenstein, a afirmat că este o negociere foarte complicată, pentru că la un moment dat va fi nevoie de anumite aranjamente de ordin financiar. "Sincer, cred că niciunul dintre cele două guverne nu este foarte dispus la ora actuală să intre, să se ocupe de un asemenea aranjament financiar", a declarat Gitenstein.
El a adăugat că există mai multe variante care sunt explorate, iar unul dintre ele este aranjamentul financiar. "Am văzut o declaraţie a secretarului general al NATO şi al ministrului bulgar al apărării. Este ceva care s-ar putea discuta, respectiv o abordare regională. Eu ţin mult la acest subiect şi voi continua să acţionez", a precizat ambasadorul SUA la Bucureşti.
Potrivit cotidianului Dnevnik, premierul bulgar Boiko Borisov a spus la sfârşitul lunii mai, la o conferinţă a NATO la Varna, că Bulgaria va coopera cu România, Croaţia şi Turcia pentru o posibilă "achiziţionare comună de avioane de luptă".
Ministrul bulgar al apărării, Aniu Anghelov, a explicat că aceasta înseamnă că cele patru ţări vor beneficia de un "pachet comun de achiziţie", dar fiecare aeronavă va aparţine exclusiv ţării care plăteşte pentru ea. Avioanele nu vor fi împărţite, iar ele vor fi livrate în conformitate cu specificaţiile făcute de fiecare ţară, a precizat Anghelov, citat de Sofia Echo.
Ulterior, şi ministrul croat al apărării a menţionat posibilitatea unei achiziţii comune de F-16. Croaţia este în stadii "iniţiale" de negociere cu România, Bulgaria şi Turcia pentru achiziţionarea comună a unor avioane de luptă F-16, a declarat la începutul lunii iunie ministrul croat al apărării, Davor Bozinovic, citat de cotidianul Vecernji List.
Ministrul croat a adăugat că nu a fost luată încă o decizie, dar proiectul, dacă se va realiza, va fi benefic pentru Croaţia.
Analistul croat Vlatko Cvrtila a comentat că iniţiativa ar fi bună, dar ţările menţionate pentru proiect nu sunt la acelaşi nivel de dezvoltare şi nu au aceeaşi doctrină ca Zagrebul când este vorba de folosirea forţelor aeriene, ceea ce ar presupune unele ajustări înainte de a se trece la elaborarea proiectului.
Ca şi România şi Bulgaria, Croaţia doreşte să-şi înnoiască flota aeriană, alcătuită din câteva avioane MiG-21 ce ies din uz în 2013.
Ministerul român al Apărării nu a comentat la vremea respectivă aceste informaţii apărute în presa din ţările vecine.
