România, cea mai expusă țară din Estul Europei. Granițele devin negociabile?

România, cea mai expusă țară din Estul Europei. Țara noastră se află într-un moment de fragilitate profundă, în care slăbiciunile interne se suprapun peste un context geopolitic extrem de tensionat. Potrivit istoricului și analistului politic Armand Goșu, expert în spațiul ex-sovietic, statul român este astăzi într-o poziție mai precară decât în 1940, anul în care a pierdut teritorii esențiale fără capacitatea de a reacționa.

România, cea mai expusă țară din Estul Europei

Goșu avertizează că, deși un astfel de scenariu poate părea greu de imaginat, riscul unor pierderi teritoriale nu mai este unul teoretic. El devine real în ipoteza în care Ucraina ar fi forțată să accepte o pace impusă de Rusia, cu sprijinul Statelor Unite, evoluție pe care analistul o leagă direct de revenirea lui Donald Trump la Casa Albă.

În viziunea sa, exprimată în cadrul unui interviu la PRO TV, România este un stat lipsit de robustețe instituțională, fără o elită politică solidă, fără servicii reformate și fără capacitatea de a rezista presiunilor externe. Această slăbiciune structurală face ca orice criză regională majoră să se transforme într-o amenințare directă la adresa stabilității și integrității sale teritoriale. Într-un asemenea context, simplul fapt că România ar putea ieși cu granițele relativ intacte, ar reprezenta deja o victorie.

Goșu atrage atenția asupra precedentului extrem de periculos pe care l-ar crea o modificare forțată a frontierelor. Într-un asemenea scenariu, actori regionali ar putea fi tentați să revendice teritorii, folosindu-se de relații politice privilegiate. El evocă explicit posibilitatea ca Viktor Orbán să profite de o asemenea conjunctură, într-un context în care Rusia ar încerca să-și legitimeze câștigurile teritoriale, inclusiv prin concesii făcute altor state.

Dacă logica revizuirii frontierelor ar fi acceptată, avertizează analistul, Europa ar putea aluneca spre un conflict de amploare, cu un deznodământ dramatic. Continentul riscă să fie din nou împărțit în sfere de influență, între Occident și Rusia, iar pentru România cel mai grav scenariu ar fi alunecarea directă în zona de control rusească. În acest context, ideea că apropierea de Washington ar reprezenta automat o garanție de securitate este, în opinia lui Goșu, o iluzie periculoasă: în realitatea actuală, a fi „cu americanii” poate însemna, paradoxal, a accepta agenda lui Vladimir Putin.

Europa încearcă să reacționeze prin accelerarea cooperării în domeniul securității și apărării, posibil în jurul unui nucleu dur format din marile puteri continentale. Întrebarea esențială rămâne însă dacă România va avea capacitatea politică și strategică de a se poziționa aproape de acest nucleu sau va rămâne, din nou, prinsă la periferia marilor decizii.