România consolidează cadrul antifraudă pentru MRR, dar rămân vulnerabilități în evaluarea riscurilor

România consolidează mecanismele de prevenire și detectare a fraudei în cadrul Mecanismului de Redresare și Reziliență (MRR), printr-un sistem aliniat în mare parte practicilor aplicate fondurilor structurale ale UE. Totuși, potrivit unei declarații transmise Agerpres de Lucian Romașcanu, membru al Curții Europene de Conturi din iulie 2025, persistă anumite deficiențe legate de calendarul evaluărilor de risc și utilizarea analizei datelor.

România consolidează mecanismele de control, sub monitorizarea Curții de Conturi Europene

„România a instituit un cadru antifraudă relativ cuprinzător pentru MRR, cu un organism de coordonare activ, evaluări structurate ale riscurilor de fraudă și măsuri de detectare a fraudei aliniate în mare măsură la practicile utilizate pentru fondurile structurale ale UE. Cu toate acestea, mai multe elemente-cheie au fost introduse cu întârziere, adesea în urma auditurilor PFIU (protejarea intereselor financiare ale UE, n.r.) ale Comisiei, și persistă deficiențe în ceea ce privește calendarul evaluărilor riscurilor, utilizarea sistematică a analizei datelor și monitorizarea datelor încărcate în Arachne (un instrument IT de căutare și analiză automatizată a datelor și care poate ajuta la identificarea riscurilor de fraudă, a iregularităților și a conflictelor de interese n.r)”, a explicat acesta.

Declarațiile vin după publicarea unui raport al Curții de Conturi Europene, în urma unui audit care a analizat eficiența sistemelor implementate de Comisia Europeană și de patru state membre – Danemarca, Spania, Italia și România – pentru protejarea intereselor financiare ale Uniunii Europene în cadrul MRR.

Romașcanu a arătat că Organismul de coordonare din România (CIC PNRR) are un rol activ în proiectarea și aplicarea cadrului antifraudă. Instituția stabilește cerințe și oferă îndrumări entităților de implementare, inclusiv privind raportarea suspiciunilor de fraudă, autoevaluarea riscurilor și utilizarea instrumentelor de detectare. Totodată, au fost elaborate liste de verificare pentru monitorizarea respectării obligațiilor antifraudă.

„În urma auditurilor efectuate de unitatea de informații financiare a Comisiei, atât organismul de coordonare cât și organismele de punere în aplicare au actualizat o serie de proceduri, inclusiv modele de evaluare a riscului de fraudă, canale de avertizare în interes public, coduri de etică și politica antifraudă. Aceste îmbunătățiri ilustrează impactul pozitiv al auditurilor Comisiei asupra sistemului din România”, susține Lucian Romașcanu.

El a explicat că România a fost selectată pentru audit pe baza mai multor indicatori de risc, printre care numărul de cazuri EPPO legate de RRF, constatările critice din auditurile PFIU, nivelul alocărilor financiare și volumul plăților efectuate până în iulie 2024.

Auditul a vizat sistemele antifraudă ale organismului de coordonare, ale organismului de audit și ale celor două organisme de implementare selectate în funcție de riscurile identificate anterior de Comisie.

„România a instituit un cadru antifraudă structurat, cu o implicare puternică a organismului de coordonare și cu practici de audit aliniate la fondurile structurale ale UE. Auditurile Comisiei au fost un factor-cheie al îmbunătățirilor dar introducerea lor a fost uneori tardivă”, a mai spus Romașcanu. El a subliniat că organismele de implementare din România utilizează modelul Comisiei privind riscul de fraudă.

Entitățile de implementare aplică o abordare similară celei utilizate pentru fondurile structurale ale UE, combinând controalele administrative periodice cu verificări bazate pe risc. Măsurile antifraudă vizează principalele domenii vulnerabile, iar în domeniul achizițiilor publice sunt utilizate liste de verificare dedicate indicatorilor de fraudă.

„Organismele MRR din România au instituit canale clare de avertizare în interes public care permit persoanelor să raporteze abaterile, protejându-și în același timp identitatea. Avertizarea anonimă în interes public este disponibilă în majoritatea organismelor de punere în aplicare; un organism de punere în aplicare a introdus această opțiune în urma auditului. România este menționată, de asemenea, printre exemplele de bune practici legate de comunicarea externă și de mecanismele de avertizare în interes public”, a mai precizat reprezentantul României la Curtea de Conturi Europeană.

În ceea ce privește utilizarea instrumentului informatic Arachne, organismul de coordonare recomandă verificări doar atunci când există indicii privind posibile fraude. Unul dintre cele două organisme analizate a stabilit încă de la începutul implementării PNRR etapa în care Arachne trebuie utilizat în ciclul de viață al proiectelor, în timp ce celălalt a făcut acest pas abia în 2025, după audit.

„Până în mai 2025, România încărcase în Arachne aproape 8 000 de proiecte din cadrul RRF, cu mult mai puține decât alte state membre. Spre deosebire de Italia, România nu are o imagine cuprinzătoare a încărcării tuturor proiectelor RRF, ceea ce reduce eficacitatea detectării fraudelor bazate pe date”, a mai spus sursa citată.

Deși toate organismele de implementare selectate aveau politici antifraudă adoptate, raportul evidențiază faptul că, similar altor state membre, unele dintre acestea au fost aprobate doar după transmiterea primei cereri de plată către Comisie, ceea ce a diminuat nivelul de protecție existent la debutul implementării MRR.

Potrivit raportului publicat miercuri, Mecanismul de Redresare și Reziliență, fondul creat de Uniunea Europeană în urma pandemiei de COVID-19, continuă să prezinte vulnerabilități în sistemele de detectare, raportare și corectare a fraudelor. Auditorii europeni au semnalat și faptul că statele membre trebuie să recupereze de la beneficiari sumele utilizate fraudulos, însă nu sunt obligate să le restituie la bugetul UE, ceea ce limitează nivelul de protecție al finanțelor europene.