România a intrat în 2025 cu unul dintre cele mai dificile contexte economice din ultimii ani. După o creștere modestă de doar 0,8% în 2024, Comisia Europeană estimează o revenire timidă la 1,4% în acest an. Este o îmbunătățire, dar insuficientă pentru o economie care are nevoie de un ritm mai alert pentru a-și reduce decalajele față de restul Uniunii Europene.
Deficitul bugetar rămâne cea mai mare vulnerabilitate. După un record negativ de 9,3% din PIB în 2024, guvernul promite o scădere spre 8,6% în acest an. Pentru piețele financiare, însă, diferența este mică: România continuă să se împrumute masiv, ceea ce ridică costurile de finanțare și subminează încrederea investitorilor. O eventuală retrogradare a ratingului de țară ar însemna împrumuturi și mai scumpe, cu efecte directe asupra populației și mediului privat, potrivit Reuters.
Inflația și presiunea pe nivelul de trai
Pe lângă deficit, românii resimt cel mai mult costul vieții. Inflația a scăzut de la 5,8% anul trecut la 5,1% în 2025, dar prețurile continuă să erodeze puterea de cumpărare. Mai mult, măsurile de austeritate – creșteri de taxe și înghețarea veniturilor – amplifică nemulțumirea socială. Puterea de consum rămâne fragilă, iar diferența dintre salarii și prețuri este tot mai greu de suportat de o parte importantă a populației (OECD).
Guvernul condus de Ilie Bolojan a început să implementeze reforme dure pentru a readuce echilibrul fiscal: creșterea TVA și accizelor, eliminarea unor privilegii și înghețarea salariilor bugetare. Sunt măsuri considerate esențiale pentru evitarea unei crize fiscale, dar care vin cu un cost social și politic major. Străzile și sindicatele reacționează, iar guvernul trebuie să mențină un echilibru delicat între disciplina bugetară și stabilitatea socială, anunță Financial Times.
