Principalele avantaje ale aderării României la UE au fost posibilitatea de a călători în spaţiul comunitar doar pe baza cărţii de identitate şi accesul, parţial ce-i drept, la piaţa muncii. Accesul doar cu buletinul în statele membre ale Uniunii Europene nu ne-a scutit însă de urechelile Comisiei.

Primul raport asupra progreselor făcute de România, prezentat în iunie, nu a recomandat aplicarea clauzei de salvgardare pentru niciun domeniu, dar critica, printre altele, sistemul de justiţie şi recomanda o atenţie specială în domeniul fondurilor agricole. Mai precis, trăgea un semnal de alarmă asupra funcţionării Agenţiei Naţionale de Plăţi şi Intervenţii în Agricultură.

Contrar aşteptărilor, în primele şase luni după aderare, sectorul IMM-urilor din România a înregistrat creşteri. Un sondaj efecuat în rândurile antreprenorilor relevă creşteri ale cifrelor de afaceri (în medie, cu 10-15% faţă de aceeaşi perioadă din anul anterior), ale profitului mediu şi o majorare cu 12-15% a volumului exporturilor.

Abia intrată în familia europeană, România nu s-a bucurat de menajamente şi, asemeni tuturor celorlaţi membri, a început să fie avertizată cu sancţiuni pentru diverse încălcări ale Tratatului de aderare.

Prima procedură de infringement împotriva României declanşată de Comisie se referă la taxa de primă înmatriculare a autovehiculelor.

În legătură cu facilităţile acordate de statul român la privatizări, prima decizie de declanşare a procedurii de infringement a fost luată în 27 iunie 2007 şi se referea la implicarea statului român în procesul decizional al Petrom după privatizarea companiei petroliere.

Aderarea României la Uniune nu a stîrnit entuziasmul vechilor membri. Mai mult de jumătate dintre aceştia au aplicat diferite restricţii pentru români pe pieţele interne ale muncii. La un an de la aderare însă, românii sunt în continuare eurooptimişti, au încredere în Uniune, în instituţiile ei, dar şi în viitorul lor ca locuitori ai unui stat membru.