„România nu mai poate aștepta.” Mugur Isărescu cere adaptare economică în paralel cu ajustarea fiscală

România nu poate ignora dezbaterea privind transformările globale și nevoia de adaptare la noile realități economice și sociale, în așteptarea finalizării ajustării fiscale, deoarece aceste procese trebuie abordate simultan, a declarat marți guvernatorul Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu.

România în fața unei duble provocări: ajustare fiscală și adaptare economică simultană

România nu poate să trateze separat ajustarea fiscală și adaptarea la schimbările internaționale, a subliniat Isărescu în cadrul conferinței „Nevoia restructurării și reconstrucției economiei naționale românești într-o lume în schimbare”, organizată de Asociația pentru Studii și Prognoze Economico-Sociale (ASPES).

„Eu am fost întrebat, la sfârșitul unei întâlniri cu secretarul general a OCDE, acum un an, dacă gândesc un plan de creștere a competitivității economiei românești. Și răspunsul meu a fost sincer: acum, dominantă este ajustarea fiscal-bugetară. Cu alte cuvinte, nu ne e capul la creșterea competitivității, că avem lucruri mult mai grele de făcut și, cum bine mi-a arătat domnul Biriș (vicepreședinte AOAR, Gabriel Biriș n.r.), chiar dacă sunt prevăzute să se întâmple în câțiva ani buni, nu se va face deloc ușor, pentru că mărimea, dimensiunea ajustării fiscale este mare. Dar cu timpul și mai ales în ultima perioadă mi-am dat seama că răspunsul meu nu a fost adecvat (...). Nu a fost adecvat pentru că ajustarea va dura câțiva ani buni, să vedem cât va dura, poate ne va spune la dezbatere, și noi nu putem amâna dezbaterea despre ce se întâmplă în lume, despre cum ne adecvăm noi ca societate, ca economie, la schimbările din lume și să așteptăm ajustarea fiscală. Trebuie făcute în paralel”, a precizat Mugur Isărescu.

El a menționat că prim-viceguvernatorul BNR, Leonardo Badea, a publicat deja trei analize privind creșterea competitivității economiei naționale.

Guvernatorul a adăugat că acest tip de dialog nu este o inițiativă nouă în cadrul BNR, reamintind seria de conferințe organizate de ASPES, cu sprijinul Băncii Naționale, la împlinirea a zece ani de la aderarea României la Uniunea Europeană. Evenimentele s-au concretizat într-un volum intitulat „Să gândim dincolo de azi. Modelul economic românesc în Uniunea Europeană. România – Orizont 2040”.

Isărescu a vorbit și despre avansarea proiectului privind introducerea unui euro digital, fără a elimina însă numerarul din circulație.

„Am citit ieri despre accelerarea procesului de introducere a unui euro digital. Un euro digital care nu înlocuiește numerarul euro și așa cum spunea Lagarde (președintele BCE, Christine Lagarde n.r.), nu pentru că, spune dânsa, îmi place să-mi văd semnătura pe bancnotele de euro, ci pentru că euro, numerar, bancnotele euro rămân preferatele unei părți din populație. Am mai povestit despre încercarea Suediei de a fi prima țară 'no cash society' când a celebrat banca centrală a Suediei 350 de ani de la înființare, și pe urmă au constatat că nu vor putea. Din două considerente ambele s-au dovedit practice”, a explicat Mugur Isărescu.

Potrivit guvernatorului BNR, aceste două motive sunt relevante: pe de o parte, o parte a populației preferă plățile în numerar, iar pe de altă parte, riscurile de securitate cibernetică sunt majore.

„Am discutat, am fost acolo, am discutat cu specialiștii și cineva mi-a spus că asta cu pensionarii este un argument, sunt un milion de persoane care vor numerar. Dar mai e ceva. Dacă nu avem sisteme clare de securitate cibernetică, ne termină rușii, ne blochează plățile în trei zile. Și sistemul de securitate, observați, și cu dronele, nu este ceva foarte simplu de făcut. Pentru că și celălalt, așa cum e în orice război, războiul actual hibrid, și celălalt progresează, nu stă pe loc”, a punctat guvernatorul.