Fermele de pește din România pot primi bani pentru serviciile de mediu pe care le oferă, printr-o schemă considerată o premieră la nivelul Uniunii Europene. Statul pune la dispoziție 14,285 milioane de euro, iar cel puțin 300 de ferme ar putea fi eligibile. În funcție de tipul fermei, sprijinul poate ajunge la 174,92 euro pe hectar pe an.
România este primul stat membru al Uniunii Europene care a pus la punct un mecanism prin care fermele de acvacultură pot fi compensate pentru contribuția lor la sechestrarea carbonului, printr-o schemă dedicată serviciilor de mediu.
Mecanismul a fost dezvoltat cu sprijinul Institutului de Cercetare-Dezvoltare în Acvacultură de la Galați și a fost prezentat ulterior Comisiei Europene, care l-a considerat un mecanism unic la nivelul statelor membre, potrivit lui Valentin Toma, directorul general al Direcției Generale Pescuit, Autoritatea de Management pentru Programul pentru Acvacultură și Pescuit.
Câți bani pot primi fermele de pește
Apelul de proiecte pentru acțiunea 2.1.4 „Servicii de mediu” a fost deschis pe 24 iulie și poate fi accesat până la 6 septembrie 2026.
Bugetul total este de 14,285 milioane de euro.
Valoarea sprijinului diferă în funcție de modul în care este exploatată ferma. Pentru acvacultura extensivă, compensația poate ajunge la 174,92 euro/ha/an, în timp ce pentru fermele semi-intensive, unde se administrează hrană peștilor, sprijinul maxim este de 97,18 euro/ha/an.
Autoritatea de Management estimează că cel puțin 300 de ferme din România ar putea îndeplini condițiile de eligibilitate.
„Noi acordăm în baza acestei măsuri o compensație maximă de 174,92 euro/ha/an pentru acvacultura extensivă și de 97,18 euro/ha/an pentru fermele semi-intensive, adică cele care administrează hrana. Mă aștept să fie eligibile cel puțin 300 de ferme din România”, a declarat Valentin Toma.
Toate fermele eligibile ar putea primi finanțare
Autoritățile au pregătit și o soluție în cazul în care numărul solicitărilor va depăși banii disponibili.
Intenția este ca toate fermele care îndeplinesc condițiile să primească finanțare, iar dacă bugetul nu va fi suficient, valoarea compensației să fie redusă proporțional.
„Ce trebuie să înțeleagă fermierii este că în momentul în care ești eligibil înseamnă că primești bani. În zona programului de acvacultură și pescuit este pentru prima dată când se procedează așa”, a explicat Valentin Toma.
Prin urmare, suma de 174,92 euro pe hectar reprezintă valoarea maximă, nu o sumă garantată pentru fiecare fermă. Dacă cererea totală va fi mai mare decât bugetul, compensațiile individuale pot fi diminuate.
Sprijinul poate ajunge la 50.000 de euro pe an
Există și un plafon pentru fiecare beneficiar: maximum 50.000 de euro pe an pentru un solicitant.
Suprafața luată în calcul nu este însă întregul luciu de apă. Suprafața eligibilă reprezintă 70% din suprafața luciului de apă înscrisă în licența de acvacultură pentru care este solicitat sprijinul.
Intensitatea finanțării publice este de 100%.
Pentru a primi banii, ferma trebuie să fie activă. Altfel spus, simpla deținere a unui iaz sau a unei alte suprafețe de apă nu este suficientă. Ferma trebuie să desfășoare efectiv activitate și să producă pește destinat comercializării.
Ce condiții trebuie să îndeplinească o fermă
Printre principalele condiții se numără:
existența unei licențe de acvacultură;
existența unei autorizații de mediu;
existența vizei anuale de mediu pentru anul în care este solicitat sprijinul;
desfășurarea efectivă a activității de acvacultură;
comercializarea unei producții cuprinse între 50 și 1.500 kg de pește/hectar/an, calculată în funcție de suprafața eligibilă.
„Trebuie să avem de-a face cu o fermă de acvacultură care este activă. Ce înseamnă activă? Înseamnă că acea fermă desfășoară activitate de acvacultură și produce pește pe care îl vinde”, a explicat Toma.
Banii pot ajuta și la modernizarea fermelor
Un avantaj important pentru producători este că banii obținuți prin această schemă pot fi utilizați și pentru asigurarea cofinanțării necesare unor proiecte de investiții.
În septembrie este programată lansarea unei noi sesiuni pentru investiții în acvacultură.
Astfel, compensația pentru serviciile de mediu poate deveni și o sursă de bani pentru fermele care vor să se modernizeze, să-și extindă capacitatea sau să-și crească producția.
„Oamenii pot să folosească acești bani și să atragă fonduri pentru a se moderniza, pentru a-și crește producția”, a spus Valentin Toma.
Interesul pentru sesiunile anterioare de investiții a fost însă redus: ultimul apel a atras doar 10 proiecte.
România are peste 1.100 de licențe de acvacultură
La nivel național există în prezent peste 1.100 de licențe de acvacultură.
Pentru noua schemă, Autoritatea de Management a identificat și a contactat direct aproximativ jumătate dintre fermele considerate potențial eligibile, în încercarea de a crește numărul proiectelor depuse.
Autoritățile organizează și întâlniri de informare pentru producători. Primele sunt programate pe 19 august, la Miroslava, județul Iași, și pe 21 august, la Tulcea. Ulterior, va fi organizat și un webinar pentru fermierii care nu pot participa la întâlnirile fizice.
O nouă sursă de venit pentru fermele de pește
Noua schemă schimbă perspectiva asupra fermelor de acvacultură: acestea nu mai sunt privite doar ca unități care produc pește, ci și ca activități care pot genera beneficii pentru mediu.
Pentru fermieri, miza este concretă: până la 174,92 euro pe hectar pe an, în cazul acvaculturii extensive, și până la 50.000 de euro pe an pentru un solicitant, în limita regulilor schemei.
Iar pentru România, mecanismul reprezintă o premieră la nivel european și poate deveni o sursă suplimentară de venit pentru un sector care, în ultimii ani, a avut acces limitat la investiții.
