S-a făcut un studiu.
România se află printre țările cu cele mai mari creșteri a datoriei publice ca pondere în PIB la sfârșitul primului trimestru, față de ultimul trimestru al anului trecut, potrivit datelor Eurostat.
Comparativ cu trimestrul al patrulea din 2023, 20 de state membre au înregistrat o creștere a ponderii datoriei lor în PIB la sfârșitul primului trimestru din 2024, iar șapte au înregistrat o scădere, potrivit Eurostat.
Cele mai mari creșteri ale raportului au fost observate în Slovacia (+4,6 puncte procentuale – pp), Estonia (+4,0 pp), Belgia (+3,1 pp), România (+2,8 pp), Ungaria (+2,5 pp) și Austria (+2,1 pp), în timp ce scăderi au fost înregistrate în Grecia (-2,1 pp), Cipru și Țările de Jos (ambele -1,2 pp), Suedia și Irlanda (ambele -0,8 pp), Bulgaria (-0,5 pp) și Germania (-0,2 pp).
Cele mai ridicate ponderi ale datoriei publice în PIB la sfârșitul primului trimestru din 2024 au fost înregistrate în Grecia (159,8%), Italia (137,7%), Franța (110,8%), Spania (108,9%), Belgia (108,2%) și Portugalia (100,4%), iar cele mai scăzute au fost înregistrate în Bulgaria (22,6%), Estonia (23,6%) și Luxemburg (27,2%).
La sfârșitul primului trimestru din 2024, ponderea datoriei publice brute în PIB în zona euro (EA20) a fost de 88,7%, comparativ cu 88,2% la sfârșitul trimestrului al patrulea din 2023. În UE, raportul a crescut, de asemenea, de la 81,5% la 82,0%.
Comparativ cu primul trimestru din 2023, ponderea datoriei publice în PIB a scăzut atât în zona euro (de la 90,1% la 88,7%), cât și în UE (de la 83,0% la 82,0%).
La sfârșitul primului trimestru din 2024, datoria publică generală era formată din 83,9% titluri de creanță în zona euro și 83,4% în UE, 13,6% credite în zona euro și 14,0% în UE și 2,6% numerar și depozite atât în zona euro, cât și în UE.
Acest articol nu reprezintă consultanță financiară.
