România se menține printre țările din Uniunea Europeană cu cele mai ridicate prețuri la energie pentru consumatorii finali.
Deși pe piața de energie din România există o aparentă concurență, specialiștii atrag atenția asupra unor practici speculative ale furnizorilor care contribuie direct la facturile umflate ale românilor.
Potrivit experților în domeniu, problema poate fi rezolvată relativ simplu, printr-un act normativ care să limiteze adaosurile comerciale exagerate practicate de furnizori.
Prețul final, dictat de cea mai mare ofertă
Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a readus în discuție modul în care se formează prețul energiei pe piața OPCOM. El a explicat că sistemul actual raportează prețul la cea mai mare ofertă de pe piață, chiar dacă există opțiuni semnificativ mai ieftine.
„Stăm la piaţă, vine cineva care vinde kilogramul de roşii cu 5 lei, altcineva cu 10 şi vinde cineva cu 30 de lei. Toată raportarea e la 30 de lei. Iar consumatorul final, indiferent de la care dintre cei trei comercianţi cumpără roşiile, a plătit 30 de lei pentru ele”, a spus ministrul, subliniind absurdul sistemului actual.
El a mai adăugat că, în prezent, consumatorii români ajung să plătească de două ori mai mult pentru energie decât cei din vestul Europei, motiv pentru care România pregătește, alături de alte state din Europa Centrală și de Est, o poziție comună pentru a cere Comisiei Europene o reformă a modului de stabilire a prețurilor.
Expert: „E vorba de comportament speculativ”
Monica David, președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI), atrage atenția asupra unui alt aspect major: lipsa de transparență în facturile trimise de furnizori. Aceștia cumpără energie la prețuri diferite, dar aplică în factură cel mai mare tarif, considerând restul ca adaos comercial.
„Furnizorii de energie cumpără cât pot fiecare la prețuri variabile. Problema este că, și dacă au cumpărat cu 10 lei, ei trec pe factură prețul de 30 de lei, adică cel mai mare preț din piață, considerând că diferența este adaosul lor comercial”, a explicat Monica David.
Acest comportament, deși legal în condițiile actuale ale unei piețe liber reglementate, este considerat speculativ și este favorizat de lipsa unei concurențe reale, dar și de lipsa de reacție din partea consumatorului. Experta recomandă ca românii să caute în mod activ furnizori alternativi, cu oferte mai transparente și mai avantajoase.
Transparența pe factură ar putea fi cheia
O soluție propusă de experți este emiterea unui act normativ care să oblige furnizorii să menționeze clar pe factură adaosul comercial practicat. Acest lucru ar permite consumatorului să ia decizii în cunoștință de cauză și ar favoriza competiția reală între furnizori.
„Cu siguranță, atunci când vor vedea că un anumit furnizor și-a pus un adaos comercial de 89% sau de 300%, clientul final va fi nemulțumit și se va îndrepta către un furnizor cu adaos comercial mai mic”, a subliniat președinta AEI.
Totodată, o astfel de reglementare ar permite Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor (ANPC) să intervină și să aplice sancțiuni în cazul unor adaosuri nejustificat de mari. Amenzile ar putea ajunge până la 10% din cifra de afaceri a furnizorului.
Legislația actuală, ineficientă
În forma actuală, legislația nu oferă autorităților instrumente eficiente pentru combaterea acestor practici. ANRE, instituția care reglementează piața de energie, nu are pârghii legale pentru a interveni. Corecția acestor derapaje nu se poate face decât prin modificarea cadrului legislativ.
Asociația Energia Inteligentă a propus în mod repetat în ultimii ani o serie de măsuri legislative, printre care:
- Obligația furnizorilor de a menționa adaosul comercial pe factură;
- Participarea lunară a furnizorilor la acțiuni de ofertare concurențială;
- Aplicarea unui model de „abonament” pentru aplatizarea costurilor în sezonul rece;
- Separarea activităților de trading de cele de furnizare către consumatorul final;
- Publicarea de rapoarte săptămânale și lunare cu prețurile medii reale de pe piață.
Aceste măsuri, spun specialiștii, ar conduce la o piață cu adevărat liberă, transparentă și competitivă, în care consumatorii să nu mai fie victimele unor practici speculative mascate în „prețul pieței”.
Acest articol nu reprezintă consultanță financiară.
