Potrivit ministrului Mediului, împotriva României s-ar putea declanşa procedurile formale de infringement, adică încălcarea dreptului comunitar, la capitolul mediu, dacă nu vor fi închise gropile de gunoi neconforme. În acest moment, gropile neecologice reprezintă în România 94% din gropile de gunoi existente. Numai la nivelul judeţului Dolj, de exemplu, sunt 389 de gropi neconforme şi doar una, cea din Craiova, conformă. Nemirschi a declarat că infringement-ul pentru România la acest capitol, din 2010, ne va costa amenzi de 200.000 de euro pe zi.

Preşedintele Senatului, Mircea Geoana, a declarat că se încearca o derogare a acestui termen. Ţara noastră se află în negocieri să obţină o derogare pentru că România nu este Germania iar autorităţile locale trebuie să se concentreze foarte mult. Geoană a mai adăugat că autorităţile încearcă să ajute cu lobby politic ca pentru viitor, pe lângă aceste gropi ecologice, să putem să determinăm folosirea deşeurilor către noi tehnologii, pentru producere de energie electrică. Dar, asta presupune negociere la Bruxelles.


Cum funcţioneză gropile ecologice?

La Bruxelles a fost depus şi un proiect pentru o groapa de gunoi ecologică în Olt. Gropile de gunoi ecologice nu funcţionează după un sistem foarte complicat. Conform specialiştilor, se aşează succesiv argila compactată, strat impermeabil natural de un metru şi jumătate, strat de drenaj, folie de polietilenă de înalta densitate. Deasupra, un sistem de drenaj colectează tot lichidul format în groapă, care este trimis apoi la staţia de epurare. Peste sistemul de drenaj se pune un strat de balast, să nu se sparga drenajul şi folia, ca sa nu afecteze pânza freatică.

Tot în ţările UE se practică şi incineratoarele de deşeuri menajere, ca o soluţie de producere a energiei termice. S-a dovedit o afacere bună şi cu un impact scăzut în privinţa deteriorarii mediului.
Politicile de recuperare, directiva pentru incinerarea deşeurilor şi cea pentru gropile de gunoi a dus la intensificarea competiţiei pentru reciclarea şi producerea de compost.

Foarte multe companii preferă să investească în platforme de selecţie şi o linie de compost. Apoi acest compost este dus la incinerator. Poate fi şi la noi o soluţie, dar nu acum, cand umiditatea deşeurilor menajere este de aproape 50 la sută, afirmă specialiştii din domeniu. Pe lângă marile oraşe care au probleme cu gropile de gunoi, şi statiunile turistice se confruntaă cu aceeaşi problemă. Cel mai cunoscut caz este al oraşelor din zona Valea Prahovei - Sinaia, Buşteni, Azuga, Predeal - unde, în perioadele de vacanţă sau la sfârsit de saptamână, creşte afluxul de turişti.

Cantitatea de deşeuri menajere este astfel mai mare decât capacitatea actualelor gropi de gunoi, care oricum sunt neecologice şi funcţionează fără avize. Primul pas în rezolvarea acestei probleme este un proiect care presupune construirea unui depozit ecologic într-o fostă carieră de piatră din zona Zamora - Busteni. Aşadar, dacă toate gropile neconforme din România nu vor fi închise până la 1 ianuarie 2010, ţara noastră va plăti amendă 200.000 de euro pe zi.

Pentru a evita acest lucru şi pentru că este imposibil să le închidem până la sfârşitul anului, potrivit ministrului Mediului, autorităţile române au trimis o scrisoare Comisiei Europene prin care solicită o derogare de la termenul din 2010, prevazut pentru închiderea tuturor gropilor de gunoi neconforme. Potrivit strategiei de gestionare a deşeurilor, în România ar trebui construite 67 de noi gropi ecologice, costul pentru un singur depozit ridicandu-se la 35-40 de milioane de euro.