România intră într-o etapă decisivă pentru accesarea fondurilor europene din următorul exercițiu financiar al UE. Planul Național și Regional de Parteneriat (NRP) va reuni într-un cadru comun finanțări care astăzi sunt gestionate separat, iar pentru România miza este uriașă: infrastructură, dezvoltare regională, agricultură, investiții în mediul rural, competitivitate și reducerea diferențelor dintre regiuni.
Comisia Europeană transmite însă un avertisment politic: România are nevoie de stabilitate pentru a putea pregăti și implementa viitorul plan. Nu este vorba doar despre elaborarea unui document tehnic, ci despre stabilirea priorităților de investiții pentru perioada 2028-2034, într-un moment în care România trebuie să recupereze decalaje importante față de restul Europei.
„În contextul geopolitic actual, este important să fie asigurată o soluție politică stabilă, care să ofere sprijinul necesar pentru abordarea provocărilor cu care se confruntă țara, inclusiv prin pregătirea viitoarelor Planuri Naționale și Regionale de Parteneriat”, a transmis Comisia Europeană.
Ce poate câștiga România
Marea miză a noului sistem este posibilitatea de a pune într-un singur cadru mai multe tipuri de investiții europene.
În propunerea Comisiei, fondul pentru Planurile Naționale și Regionale de Parteneriat are o anvelopă de aproximativ 865 de miliarde de euro, care include și resurse pentru politica agricolă comună.
Pentru România, acest lucru poate însemna o abordare mai coerentă a investițiilor. În loc ca infrastructura, agricultura, dezvoltarea regională și alte politici să fie tratate complet separat, România va trebui să stabilească o strategie integrată pentru următorii șapte ani.
1. Mai mulți bani pentru infrastructură și dezvoltare regională
Unul dintre cele mai importante beneficii potențiale este păstrarea accesului la fondurile de coeziune.
Pentru România, acestea sunt esențiale pentru finanțarea autostrăzilor și drumurilor, infrastructurii locale, transportului public, rețelelor de apă și canalizare, eficienței energetice, infrastructurii sociale și proiectelor de dezvoltare economică.
Noul sistem poate permite României să lege mai bine investițiile naționale de nevoile concrete ale regiunilor.
Miza este cu atât mai mare cu cât diferențele dintre regiunile României rămân importante. Un plan bine construit poate direcționa mai multe resurse către zonele care au nevoie de infrastructură și investiții pentru a atrage companii și locuri de muncă.
2. Agricultura intră în centrul strategiei de investiții
Pentru România, integrarea unei părți importante a politicii agricole comune în noul mecanism este una dintre cele mai importante schimbări.
România are aproximativ 13,5 milioane de hectare de teren utilizat pentru agricultură, iar agricultura reprezintă aproximativ 23% din forța de muncă, cea mai mare pondere din Uniunea Europeană.
Asta înseamnă că viitorul NRP poate avea un impact direct asupra unui număr foarte mare de fermieri.
La nivel european, Comisia propune cel puțin 300 de miliarde de euro pentru sprijinirea veniturilor fermierilor în perioada post-2027. Alte resurse din noul fond ar putea susține investiții, inovare și dezvoltarea rurală.
Pentru România, oportunitatea este de a muta accentul de la simpla susținere a veniturilor către modernizarea agriculturii.
3. Șansa de a moderniza fermele românești
Una dintre marile probleme ale agriculturii românești este fragmentarea și lipsa investițiilor suficiente în tehnologie.
Viitorul NRP poate finanța mai consistent investiții în utilaje, digitalizare, irigații, procesare și tehnologii care să crească productivitatea.
Miza este importantă și din perspectiva schimbării generaționale: 44,3% dintre fermierii români au peste 65 de ani.
Finanțarea europeană poate fi folosită pentru a face agricultura mai atractivă pentru tineri și pentru a facilita transferul fermelor către generațiile următoare.
4. Mai multe investiții în mediul rural
Dezvoltarea rurală poate deveni una dintre marile teme ale noului plan.
România nu are nevoie doar de bani pentru ferme, ci și de infrastructură și servicii care să facă satele mai atractive pentru populație și pentru investiții.
Asta înseamnă drumuri, apă și canalizare, infrastructură digitală, școli, servicii medicale, energie și proiecte care pot crea activitate economică locală.
Un NRP bine construit poate lega astfel banii pentru agricultură de dezvoltarea comunităților rurale.
5. Reducerea diferențelor dintre regiunile României
Politica de coeziune rămâne fundamentală pentru România.
Regiunile țării au niveluri diferite de dezvoltare economică, iar investițiile europene pot contribui la reducerea acestor decalaje.
Noul sistem oferă României oportunitatea de a negocia cu Bruxelles-ul priorități diferite în funcție de nevoile teritoriale.
De exemplu, o regiune poate avea nevoie în primul rând de infrastructură rutieră, alta de investiții industriale, iar o zonă rurală poate avea nevoie de irigații, procesare agroalimentară și servicii publice.
Beneficiul major ar fi ca banii europeni să fie legați mai clar de problemele reale ale fiecărei regiuni.
6. România poate finanța mai bine investițiile care aduc locuri de muncă
Un alt avantaj potențial este orientarea finanțărilor către competitivitate.
România a atras în ultimii ani investiții importante în industrie, însă are nevoie să treacă de la modelul bazat în principal pe costuri competitive către unul bazat pe productivitate, tehnologie și valoare adăugată.
Viitorul plan poate susține investițiile companiilor în tehnologii noi, digitalizare, cercetare și dezvoltare și creșterea capacității de producție.
Pentru România, asta înseamnă potențial mai multe investiții private și locuri de muncă mai bine plătite.
7. O șansă pentru procesarea producției agricole în România
Una dintre marile probleme ale agriculturii românești este că o parte importantă a producției este exportată ca materie primă, iar valoarea adăugată este obținută în alte țări.
Noul cadru european poate permite României să pună mai mult accent pe procesare și lanțurile alimentare.
În loc să exporte doar cereale, fructe sau animale, România poate investi în fabrici de procesare, depozite, logistică și produse finite.
Mai multă procesare înseamnă mai multă valoare adăugată în economie și mai multe locuri de muncă în zonele rurale.
8. Mai multă flexibilitate pentru România
Un alt avantaj al noului model este flexibilitatea.
România va avea posibilitatea să-și stabilească prioritățile în cadrul unui plan negociat cu Bruxelles-ul, în funcție de propriile nevoi.
Flexibilitatea poate fi un avantaj dacă este folosită pentru a muta rapid banii către proiectele care au cel mai mare impact economic.
Dar există și un risc: flexibilitatea poate deveni problematică dacă deciziile sunt luate excesiv la nivel central și regiunile nu sunt suficient implicate.
Regiunile trebuie să aibă un rol real
Aici apare una dintre cele mai importante condiții pentru succesul României.
Reprezentanții regiunilor europene se tem că noul sistem ar putea duce la o centralizare mai mare a deciziilor. Comitetul European al Regiunilor cere ca autoritățile regionale să fie implicate efectiv în pregătirea planurilor.
Pentru România, această cerință este esențială.
Un plan făcut exclusiv la București riscă să nu reflecte diferențele dintre regiuni. Un plan construit împreună cu regiunile, autoritățile locale, fermierii, mediul de afaceri și partenerii sociali poate identifica mai bine proiectele care produc rezultate concrete.
Miza pentru fermieri este uriașă
În cazul României, agricultura poate deveni unul dintre principalii beneficiari ai noului sistem dacă Bucureștiul negociază corect prioritățile.
România are o suprafață agricolă foarte mare și una dintre cele mai mari populații ocupate în agricultură din UE. În același timp, îmbătrânirea fermierilor și productivitatea relativ redusă fac necesare investiții masive.
Banii europeni pot finanța modernizarea fermelor, irigații, digitalizare, procesare, tehnologii agricole și instalarea tinerilor fermieri.
Dacă aceste politici sunt integrate cu dezvoltarea rurală, efectul poate depăși agricultura și poate ajunge în întreaga economie locală.
De ce stabilitatea politică devine esențială
Toate aceste oportunități depind însă de capacitatea României de a-și construi rapid o strategie coerentă.
Comisia Europeană spune că discuțiile cu statele membre sunt încă într-o etapă pregătitoare și tehnică. Primele elemente ale ghidului au fost transmise la sfârșitul lunii iulie, iar pregătirea planurilor ar urma să se intensifice începând cu 2027.
Conform calendarului prezentat, statele membre ar trebui, după finalizarea cadrului legislativ european, să transmită primele planuri până la 31 ianuarie 2028.
Pentru România, următorii doi ani sunt astfel decisivi.
Nu este suficient ca Bucureștiul să aștepte să afle câți bani va primi. România trebuie să decidă ce vrea să construiască cu acești bani.
România poate transforma noul sistem într-o strategie economică
Miza Planului Național și Regional de Parteneriat este, în fond, mai mare decât accesarea unor fonduri europene.
România poate folosi perioada 2028-2034 pentru a finanța simultan infrastructura, agricultura, dezvoltarea rurală, competitivitatea companiilor, digitalizarea și reducerea decalajelor regionale.
Dar pentru ca acest lucru să se întâmple, Bucureștiul trebuie să intre în negocierile cu Bruxelles-ul cu proiecte clare și priorități stabilite.
NRP poate deveni pentru România următorul mare instrument de modernizare economică după PNRR și fondurile de coeziune. Diferența o va face însă modul în care România își construiește planul: dacă banii vor fi împărțiți pentru a finanța proiecte disparate sau vor fi concentrați într-o strategie care să schimbe infrastructura, agricultura și competitivitatea economiei românești.
Imagine: https://www.magnific.com/
