România susține rolul gazului natural în tranziția energetică a UE, inclusiv prin producție internă offshore, dar cere aplicarea rezonabilă a regulilor privind metanul.
Pe scurt
- Cristian Bușoi a declarat că Europa are nevoie de producție internă de gaze naturale pentru securitatea aprovizionării.
- Secretarul de stat a invocat proiectul Neptun Deep din Marea Neagră ca exemplu de producție offshore în interiorul Uniunii Europene.
- Bușoi a spus că standardele de mediu ale UE sunt mai ridicate decât cele din multe țări din care Europa importă gaze.
- România cere o aplicare rezonabilă a regulamentului privind metanul, pentru a nu afecta competitivitatea industriei și securitatea energetică.
- Bușoi a susținut că importurile de LNG din Statele Unite, prin coridorul vertical, pot contribui la înlocuirea gazului rusesc în regiune.
România susține rolul gazului natural în tranziția energetică europeană și consideră că Uniunea Europeană are nevoie de producție internă, inclusiv offshore, pentru a-și întări securitatea energetică, a declarat Cristian Bușoi, secretar de stat în Ministerul Energiei, la reuniunea informală a miniștrilor energiei din Lefkosia, Cipru.
Bușoi a spus că România promovează de la începutul proiectului Neptun Deep rolul gazului natural în tranziție, deși această poziție a fost mai dificil de susținut înainte de 2022.
„România promovează, încă de la începutul proiectului Neptun Deep, rolul gazului natural în tranziție. A fost foarte dificil înainte de 2022”, a spus Bușoi.
Secretarul de stat a afirmat că, după criza energetică declanșată de războiul Rusiei împotriva Ucrainei, Europa a înțeles mai bine nevoia de producție internă.
El a susținut că producția de gaze în interiorul Uniunii Europene are două avantaje majore: standarde de mediu mai ridicate decât în multe țări exportatoare și o contribuție directă la securitatea energetică.
„În primul rând, standardele de mediu sunt mai ridicate decât cele din multe dintre țările din care importăm gaze naturale. În al doilea rând, este, desigur, o chestiune de securitate dacă producem propriul gaz natural în interiorul Uniunii Europene, onshore sau offshore”, a declarat Bușoi.
În acest context, el a prezentat Neptun Deep ca pe un proiect prin care România deschide o direcție importantă pentru producția europeană de gaze naturale offshore în Marea Neagră.
Bușoi a afirmat că Europa are nevoie de mai mult gaz natural, atât pentru perioada de tranziție, cât și după 2050, dacă tehnologiile de captare și stocare a carbonului vor deveni suficient de mature, scalabile și viabile economic.
„Cu siguranță avem nevoie de mai mult gaz natural în Europa. Avem nevoie de gaz pentru tranziție și chiar și după 2050, dacă tehnologiile de captare și stocare a carbonului vor fi suficient de mature, extinse la scară largă și vor deveni un caz de afaceri concret”, a spus secretarul de stat.
El a precizat că România se coordonează cu Cipru în promovarea rolului gazului natural în Europa.
Bușoi a fost întrebat și despre regulamentul privind metanul și despre modul în care acesta ar trebui aplicat pentru a proteja producătorii europeni de gaze.
Secretarul de stat a spus că standardele europene sunt mai ridicate decât cele din Africa de Nord, Orientul Mijlociu sau zona Mării Caspice. El a făcut însă distincție față de Statele Unite și Norvegia, menționând că Norvegia are standarde ridicate de mediu.
În privința regulamentului privind metanul, Bușoi a spus că problema actuală privește obligațiile impuse importatorilor, în condițiile în care este dificil să aplici legislație europeană și obligații în afara Uniunii Europene.
El a afirmat că importatorii nu cunosc întotdeauna nivelul emisiilor de metan din țările de origine și nu pot controla direct aceste emisii.
Potrivit lui Bușoi, există riscul ca reguli aplicate neadaptat să blocheze importuri de gaze necesare securității energetice.
„Există riscul să ne blocăm importurile, iar securitatea energetică este cel puțin la fel de importantă ca decarbonizarea sau protecția mediului”, a spus el.
Secretarul de stat a invocat și situația particulară a României în aplicarea regulilor privind metanul. El a spus că România este prima țară din Europa care a explorat și exploatat gaze naturale și petrol încă din secolul al XIX-lea și are peste 40.000 de situri, multe abandonate sau foarte vechi.
Bușoi a precizat că unele dintre aceste situri nu mai există ca amplasamente industriale vizibile, deoarece pe vechile locații au fost construite case, centre comerciale sau alte clădiri, ceea ce face dificilă monitorizarea.
El a cerut o implementare rezonabilă a regulilor, care să nu afecteze competitivitatea industriei și să nu creeze poveri sau costuri suplimentare disproporționate pentru companii.
Întrebat dacă UE riscă să înlocuiască dependența de Rusia cu o dependență de gaz natural lichefiat din Statele Unite, Bușoi a spus că situațiile nu pot fi comparate.
El a descris Statele Unite ca partener tradițional, cu care UE are o relație puternică și o alianță în cadrul NATO.
„Situația este foarte diferită. Statele Unite sunt partenerul nostru tradițional. Avem o relație puternică. Suntem aliați în NATO”, a spus Bușoi.
Secretarul de stat a admis că relațiile transatlantice sunt supuse unor tensiuni și că există critici venite din partea președintelui Donald Trump, dar a spus că relația trebuie continuată și consolidată.
El a susținut că Europa trebuie să își diversifice sursele de aprovizionare, iar Statele Unite pot fi un furnizor mai fiabil decât alți potențiali parteneri.
Bușoi a spus că Rusia nu va mai fi un partener în domeniul energetic și că REPowerEU stabilește termene clare pentru eliminarea importurilor din Rusia.
„Rusia nu va mai fi un partener, aici decizia este clară. REPowerEU are termene foarte clare. Eliminăm treptat importurile din Rusia”, a declarat Bușoi.
Pentru regiunea din care face parte România, alături de Grecia și Bulgaria, secretarul de stat a numit coridorul vertical „de importanță capitală”, deoarece ar putea aduce gaz natural lichefiat din Statele Unite.
