Romania tine cu Germania la summitul UE

Basescu a expus, inainte de plecarea la Bruxelles, la summit-ul Consiliului European, parerile Romaniei in ceea ce priveste noul tratat al UE. Acestea converg, in mare parte, cu cele ale cancelarului german, Angela Merkel.

Referindu-se la temele divergente asupra carora cele 27 de  tari membre UE nu pot ajunge la un consens, Basescu a tinut sa arate ca si Romania si-a formulat puncte de vedere pe care le va sustine. Astfel, in conditiile in  care unele state pun sub semnul intrebarii caracterul juridic obligatoriu al Cartei Drepturilor Fundamentale, Romania sustine “cu tarie” ca acest document sa fie obligatoriu si sa prevaleze asupra legislatiei interne.

Totodata, a spus Basescu, tara noastra va sustine necesitatea ca UE sa aiba personalitate juridica. Un alt punct de interes pentru Romania este cel ce tine de suprematia dreptului comunitar. “Romania va sustine ca dreptul comunitar trebuie sa preva­leze asupra dreptului national”, a aratat presedintele. Astfel, Romania se asociaza celor 22 de state care sunt dispuse sa accepte in principiu proiectul de Tratat al reformei, cum a numit cancelarul german, Angela Merkel, proiectul sau de nou tratat constitutional al UE, care pastreaza “ideile inovatoare” ale fostei Constitutii, dar care nu este acceptat de Marea Britanie si are sanse slabe sa fie acceptat de Olanda, Polonia si Cehia.

Romania se va pronunta, a mai spus Basescu, si in favoarea atribuirii unui rol important parlamentelor nationale. Parlamentele nationale vor trebui consultate de Parlamentul European, iar pozitia lor luata in seama de Legis­lativul European. In acest punct, pozitia Romaniei pare sa se apropie de cea a Olandei si a Marii Britanii, care doresc ca parlamentele nationale sa poata avea un cuvant de spus in contrapartida la Parlamentul European.

Proiect ] Cancelarul german Angela Merkel a propus un nou Tratat Constitutional, care este “mai putin ambitios”, dar care sa cuprinda aceleasi inovatii ca si Constitutia: un ministru european de externe si o presedintie fixa, si nu semestriala ca in prezent, sporirea numarului de decizii luate prin majoritate calificata, si nu in unanimitate, si adoptarea unei “Carte a Drepturilor Fundamentale” ale cetatenilor.