Rusia recunoaşte independenţa teritoriilor Abhazia şi Osetia de Sud

Medvedev a explicat gestul ţării sale prin faptul că cele două regiuni separatiste şi-au câştigat dreptul la autodeterminare, după "atacurile" Georgiei. Ieri, cele două Camere ale Parlamentului rus, Consiliul Federaţiei şi Duma de Stat, au votat, în reuniuni extraordinare, în unanimitate o declaraţie prin care îi cereau preşedintelui Dmitri Medvedev să recunoască independenţa Abhaziei şi Osetiei de Sud.

Replica Georgiei nu s-a lăsat aşteptată: Tbilisi consideră recunoaşterea independenţei celor două teritorii ale sale drept o anexare pe faţă şi spune că nu are nicio valoare juridică. Prima reacţie din vest, consemnată de agenţiile de presă, vine de la Paris, unde Ministerul de Externe consideră regretabilă decizia Moscovei. Mult mai tranşantă este poziţia Marii Britanii, care respinge categoric demersul Rusiei.

Rând pe rând, capitalele ţărilor din NATO, au reacţionat la decizia Rusiei: secretarul american de stat, Condoleezza Rice consideră regretabilă recunoaşterea independenţei celor două regiuni.

Italia şi Suedia, prin vocile miniştrilor lor de externe, subliniază că nu există cadrul juridic internaţional care să legitimeze atitudinea Moscovei. Mare bucurie însă la Ţinvali în Osetia de Sud şi la Suhumi, în Abhazia, unde oamenii au ieşit în stradă să sărbătorească recunoaşterea venită din Rusia.

Liderii teritoriilor separatiste au calificat drept "istorică" decizia Kremlinului. Bursa din capitală nu dă dovadă însă de acelaşi entuziasm: după anunţul preşedintelui Medvedev, indicele de referinţă RTS al pieţei ruseşti de capital, care măsoară evoluţia a 50 de companii, a scăzut cu 6,10%. Înaintea anunţului, indicele înregistrase o scădere de peste 4 procente, pe fondul ieftinirii petrolului şi al condiţiilor economice nefavorabile din Europa.

Ministerul de Externe al României reiterează importanţa capitală pentru stabilitatea şi securitatea regională a respectării principiilor fundamentale ale dreptului internaţional, consemnate în Carta ONU şi Actul Final de la Helsinki, între care respectarea independenţei, suveranităţii şi integrităţii teritoriale ale statelor.

Actul unilateral al Rusiei este calificat drept regretabil şi lipsit de temei legal şi susceptibil să afecteze şi mai puternic situaţia din zonă, precum şi perspectivele de reglementare durabilă a conflictelor din regiune.