Rusia: Reforma pensiilor nu reuseste sa impulsioneze piata de capital

Reforma sistemului de pensii a inceput in 2002 si avea ca scop trecerea de la sistemul pensiilor de stat la unul mixt. Noul sistem are trei piloni: pensia de stat, pensia privata obligatorie si pensia privata facultativa. Reforme similare au fost introduse si in alte economii de tranzitie. Investirea contributiilor ar fi trebuit sa sprijine dezvoltarea pietelor de capital, facilitand aparitia institutiilor investitoare si aducand o sursa pe termen lung de cerere pentru active financiare. Totusi, impactul acestei reforme in Rusia ramane limitat.

Oportunitati. In 2004, institutiile private au primit permisiunea de a investi sumele economisite din pensiile private. Contribuabilii puteau alege intre acumularea de fonduri la Fondul de Pensii al Federatiei Ruse (FPFR) sau transferarea acestora catre fonduri private. Acolo unde nu s-a facut o alegere in acest sens, fondurile sunt investite de catre compania de management detinuta de stat - Vneshekonombank.

Fondurile private pot fi implicate in doua tipuri de activitati de investitii. Prima este aceea de administrare a contributiilor pentru pensiile obligatorii transferate de la FPFR. Majoritatea contribuabililor au ramas fideli FPFR, in timp ce fondurile private administreaza doar 7% din totalul acestor fonduri. A doua oportunitate este investirea contributiilor pentru pensiile facultative. Fondurile private activeaza in Rusia din 1992, majoritatea fiind create de marile companii. Planurile de pensii corporative sunt dominante, dar se fac tot mai multe incercari de atragere a clientilor externi. In ciuda unei cresteri rapide, doar 6,3 milioane de persoane, adica mai putin de 10% din potentialul pietei, au un cont la un astfel de furnizor de pensii private.

Restrictii de portofoliu. Regulile diferite restrang posibilitatile de investitii ale variatelor institutii ce administreaza contributiile.

Astfel, investitiile Vneshekonombank trebuie sa fie lipsite de risc, ceea ce face ca portofoliul sa ii fie dominat de titluri de stat. Randamentele sunt prin urmare scazute, ceea ce scade rata de acumulare si orice posibil impact asupra pietelor de capital.

Fondurile private sunt mai flexibile, iar activele lor pentru investitii includ obligatiuni publice sau corporative, actiuni ale companiilor rusesti, garantii ipotecare si depozite. Investitiile in titluri straine sunt permise doar prin fonduri mutuale. Detinerea unor astfel de titluri este limitata la 20% din totalul activelor, ceea ce incurajeaza dezvoltarea pietei locale. Fondurile private care administreaza contributiile facultative au si mai putine restrictii.

Active. Rezervele acumulate din pensiile private obligatorii totalizau 10,9 miliarde dolari (1,1% din PIB), la sfarsitul lui 2006. Cresterea puternica a salariului nominal a impulsionat afluxul de fonduri, care a ajuns la 4 miliarde dolari anul trecut. Exista planuri de crestere a contributiei de la 4% la 6%, ceea ce ar duce la o crestere a afluxului de fonduri. Totusi, ritmul de acumulare va ramane unul mai slab decat cel din Kazakhstan, unde contributia este de 10%. Vneshekonombank continua sa administreze majoritatea resurselor (94% in 2006, de la 97% in 2005). Investitiile in titluri de stat reprezinta 88% din portofoliul Vneshekonombank.

Rezervele de pensii in sectorul fondurilor private au atins 15,6 miliarde dolari (1,6% din PIB) pana la sfarsitul lui 2006. Pentru primele cinci fonduri, care raspund de 80% dintre active, creantele corporative si actiunile companiilor rusesti reprezinta jumatate din portofoliul total, in timp ce aproape o treime a fost investita in titluri de stat.

Propuneri. Presedintele Putin a facut sugestia alocarii de bani publici sistemului de pensii. Veniturile din investitiile viitorului Fond de Bunastare Nationala (una dintre cele doua parti in care va fi divizat Fondul de Stabilizare) ar putea constitui resursele pentru aceste alocari. Mai mult, Duma ia in calcul emiterea unei legi de scutire de taxe pentru pensiile facultative.

Componenta obligatorie a sistemului ar putea fi si ea schimbata. Ministerul Sanatatii si Dezvoltarii Sociale argumenta ca aceste contributii nu ar trebui sa fie investite de Vneshekonombank, care ofera randamente sub rata inflatiei (aproximativ 6% in 2006), ci sa fie considerate ca fiind componenta de asigurari a sistemului de pensii. In plus, Ministerul de Finante sustine un proiect de lege care ar largi posibilitatile de investitii si ar reduce utilizarea titlurilor de stat, mai ales in cazul Vneshekonombank. Daca acest proiect ar fi adoptat, ar produce o crestere a veniturilor si o sursa stabila de cerere pentru titluri domestice, insa ar ridica si intrebari cu privire la influenta pe piata a Vneshekonombank.

Concluzii. Introducerea pensiilor private obligatorii a limitat pana acum impactul asupra pietelor de capital. Asta deoarece majoritatea contribuabililor au ales FPFR. Schimbarea reglementarilor legislative, precum si un nou sistem de stimulare vor creste gradual afluxul de bani institutionali, dar ar putea determina costuri fiscale.