Cantităţi imense de materiale contaminate provenite de la reactoare nucleare dezafectate din Rusia şi deşeuri radioactive au fost “depozitate” pe fundul Mării Kara din Oceanul Artic, de-a lungul mai multor decenii, conform documentelor înmânate de autorităţile ruse oficialilor norvegieni şi publicate în mass-media. Organizaţia non-guvernamentală Bellona spune că a primit şi ea documente asemănătoare de la Gossoviet, Consiliul de Stat, care au fost elaborate de autorităţile ruse pentru protecţia mediului.
Catalogul întocmit de către autorităţile norvegiene relevă cantităţi mai mari decât erau cunoscute, chiar şi de către partea rusă. Astfel pe listă se află 17.000 de containere conţinând deşeuri radioactive, 19 vase scufundate, încărcate cu deşeuri. 14 reactoare nucleare, inclusiv cinci care conţin combustibil nuclear epuizat, 735 de utilaje grele care au fost contaminate şi un submarin nuclear de tip K-27 scufundat în aceeaşi regiune, împreună cu cele două reactoare de la bord încărcate cu combustibil radioactiv.
Bellona, o agenţie norvegiană non-guvernamentală studiază problema deşeurilor radioactive aruncate în Oceanul Arctic încă din 1992, când au depistat primele cantităţi pe fundul Mării Kara. Preşedintele organizaţiei, Frederic Hauge, spune că o estimare exactă nu se poate face, întrucât nici autorităţile ruse nu deţin o evidenţă clară a deşeurilor aruncate în Oceanul Arctic. El solicită ca Ministrul norvegian de externe, Jonas Gahr Store, să înceapă discuţii cu omologul său rus pe această temă.
Conform raportului, Agenţia Norvegiană pentru Protecţie Radioactivă a comunicat că informaţiile i-au fost furnizate gradual de către autorităţile ruseşti, şi că nu poate garanta că nu va mai primi şi-n viitor altele noi.
Rusia a format o comisie specială care va cartografia locurile radioactive de pe fundul mării. Chiar săptămâna viitoare va pleca pe mare prima expediţie ştiinţifică, la care vor participa şi experţi norvegieni pentru identificarea acetor depozite submarine, folosite până la începutul anilor 90.
El a asigurat că partea rusă este dispusă la cea mai deschisă colaborare cu Norvegia pentru a rezolva poluarea marină cu substanţe radioactive. De altfel, experţii consideră că Rusia chiar are nevoie de ajutor internaţional, întru-cât uona este foarte extinsă, iar lucrările de decontaminare îi depăşesc cu mult capacităţile proprii.
Kudrik a spus că informaţia critică lipsă din raportul înaintat agenţiei norvegiene este prezenţa epavei submarinului nuclear K-27, aflată la o adâncime de 50 de metri, scufundată cu ambele reactoare pline cu combustibil în Golful Stepovogo din Marea Kara în 1981.
Informaţia referitoare la posibilitatea ca în reactoarele K-27 să se atingă masa critică, urmată de explozia acestora, a fost prezentată la un seminar Bellona-Rosatom în luna februarie din acest an. “Această informaţie este de maximă importanta, care nu era cunoscută anterior. Când va începe căutarea, prioritatea o reprezintă localizarea şi recuperarea acestor reactoare”, a adăugat Kuric. Cercetătorii vor evalua posibilitatea aducerii la suprafaţă a submarinului şi să determine dacă există scurgeri radioactive în mare.
Expediţii similare comune Rusia – Norvegia, pentru localizarea depozitelor submarine de deşeuri radioactive, au mai fost efectuate în largul insulei Novoya Zemlya, în 1992, 1993 şi 1994. Regiunea Novoya Zemlya a fost teatrul experienţelor nucleare efectuate de fosta URSS, multe dintre deşeuri fiimd aruncate în mare.
Acest articol nu reprezintă consultanță financiară.
