> Care este strategia Tarom într-o perioadă în care foarte multe companii aeriene au mari probleme financiare?
Vrem să transformăm Bucureştiului într-un hub, într-un centru de legătură între estul şi vestul Europei. Este strategia pe care ne axăm. Cursele pe care le deschidem vor fi tot mai îndepărtate de ceea ce numim destinaţii principale. Vor fi multe destinaţii secundare. Avem o flotă care ne permite destinaţii regionale pentru pasageri către hub-ul nostru, pe care vom încerca să-i trimitem către est-vest. Există însă o problemă din punctul de vedere al infrastructurii aeroportuare, care nu permite un flux al pasagerilor atât de omogen ca în alte aeroporturi. Strategia am elaborat-o în 2008, pe termen mediu, pentru că în aviaţie este foarte greu să-ţi faci o strategie pe termen lung. Aceeaşi strategie vizează menţinerea poziţiei de lider pe care o avem în România, menţinerea unei cote de piaţă, dar şi creşterea volumului de trafic.
> În ultimii ani compania a pierdut mult din cota de piaţă.
Da, era absolut normal. Ceea ce i s-a întâmplat companiei Tarom nu a fost o anormalitate, când creşti o companie aeriană într-o piaţă închisă. Apoi piaţa s-a liberalizat, iar acest lucru înseamnă în aviaţie acorduri bilaterale. Într-o economie de piaţă sănătoasă, o cotă de piaţă între 30% şi 40% este o victorie. Sunt foarte puţine companiile aeriene care au cotă de piaţă superioară. Cota de piaţă, din punctul de vedere al pasagerilor, o vom afla la finele anului. În momentul actual, nu am reuşit să atingem ce ne-am propus la început. Suntem cu aproximativ 15-16% sub ceea ce ne propusesem.
>Cum este colaborarea între Tarom şi celelalte companii aeriene?
Destul de simplă. Folosim aceleaşi sisteme, suntem la aceleaşi standarde. Avem avantaje comerciale, în sensul că noi putem să ne extindem pe rutele lor şi ei pe rutele noastre, ceea ce înseamnă frecvenţe în plus. De exemplu, împreună cu Air France KLM, oferim cinci frecvenţe zilnice. Pentru pasagerii de business este fundamental în alegerea unui produs să-şi permită flexibilitate. Companiile corporate nu caută cele mai ieftine bilete, ci flexibilitate.
De aceea, nu concurăm pe anumite segmente, ci ne completăm. Marile companii le avem împărţite între noi şi Austrian Airlines. Însă şi Lufthansa are multe companii, ca şi Air France KLM.
> Aţi pierdut din pasagerii la clasa business după declanşarea crizei?
Avem o treime din ceea ce aveam înainte de criză. A scăzut substanţial. Înainte, pasagerii de pe acest segment plăteau 1.500 de euro, iar acum plătesc mult mai puţin la economic. Anul trecut am avut un profil de pasageri şi o evoluţie a traficului de un anumit fel. Ce am remarcat? În clipa în care a căzut Lehman Brothers, când criza financiară a început să se simtă, o parte dintre pasagerii business, pe care noi contam în mod normal, nu au mai călătorit. Un alt număr considerabil a trecut la clasa economic. Noi, din toate companiile corporate cu care lucrăm, nu avem niciuna care a plecat la low-cost. Acum lucrăm la o promoţie care vizează clasa business. În sensul că vor putea călători în continuare la business, economisind bani, dar nu înseamnă, neapărat şi o scădere de tarif.
> În ultima perioadă aţi anunţat că lucraţi la un plan pentru tăierea costurilor.
Într-adevăr, însă există o limită când vine vorba despre “câte costuri poţi să tai”. Lucrăm acum la o strategie destul de amplă de tăiere de costuri. Nu ştiu cum o să arate peisajul de anul viitor, nu ştim câte dintre companiile care, anul acesta, ne sunt concurente şi care ne creează probleme vor mai fi. Eu am moştenit o companie care are costuri foarte ridicate. Trebuie să ne uităm acolo unde avem cele mai multe costuri ca pondere. Petrolul reprezintă acum 20% din total costuri, mai puţin decât anul trecut, când a însemnat aproximativ 30%. Avem foarte multe costuri operaţionale. De aceea, reorganizăm, încercăm să restrângem rândurile şi să folosim oamenii la cât mai multe lucruri. Intenţia noastră este de a lucra cu strictul necesar. Dacă se constată că anumite departamente au un exces de personal, este posibil să disponibilizăm. Dar acum nu există o intenţie clară de a disponibiliza, ci de a reorganiza. Vom fi mai puţini, cu siguranţă. Din aproape 2.500 de angajaţi, peste o sută ar trebui să se pensioneze. Totodată, în ultimii zece ani, a fost un deficit de piloţi în România. Nu s-au mai produs. Tarom are în prezent 220 de piloţi, din care un sfert a depăşi vârsta pensionării. De aceea, mai avem nevoie de un plus de 20-30%. De asemenea, reducerea de costuri înseamnă avioane economice, dar şi o trecere pe unu sau două tipuri de aeronave în flotă. Va trebui să mergem cu o propunere către Adunarea Generală a Asociaţilor, în vederea trecerii pe un singur tip de aeronavă, Airbus sau Boeing. Facem un studiu pentru a vedea care sunt economiile. Am făcut nişte calcule şi e posibil să ajungă până la 40%. Potrivit strategiei, vom mai adăuga patru aeronave Airbus sau Boeing în 2012.
> Cifra de afaceri va rămâne la acelaşi nivel ca anul trecut?
Ne-am propus să o menţinem. Ne dorim acest lucru. Însă, totul depinde de evoluţia cursului. Noi lucrăm cu trei monede în mod constant. Avem plăţi în euro şi în dolari, avem încasări în lei, euro, dolari. Toate aceste lucruri influenţează.
S-a depreciat foarte mult ceea ce noi încasăm. Vom vedea cum se va termina această vară. Tarom a mizat foarte mult pe piaţa charter, care a însemnat pentru noi aproape o triplare a ceea ce ne propusesem. Ne bugetasem aproape şapte milioane de dolari şi s-au încheiat contracte de aproape 18 mil., pentru anul acesta, primăvară-vară. Este o creştere, însă nu ştiu în ce măsură turoperatorii vor reuşi să-şi onoreze toate contractele. Până în prezent, nu am avut decât foarte puţine anulări.
> Primul semestru a fost sub aşteptări. La ce vă aşteptaţi în partea a doua a anului?
Nu suntem optimişti. Au fost analizaţi toţi indicatorii macroeconomici şi nu avem niciun motiv care să ne spună că până în vara următoare vor exista semne de redresare economică. Indicatorii noştri arată un deficit de minus 5, circa minus 5,7% anul acesta.
> Veţi mai introduce promoţii din categoria “50 euro toate destinaţiile”?
Anul acesta foarte mulţi oameni au devenit sensibili la ceea ce înseamnă preţ. Am vrut să ne asigurăm că prin aceste promoţii nu ne vom pierde clienţii. Veniturile noastre au fost mai mici, pentru că absolut toate tarifele au fost reduse. Le-am adus mai aproape de nevoile clienţilor. A fost o reducere medie de aproximativ 20%, anul acesta. În septembrie vom mai avea o promoţie cu 50 de euro. Vom deschide şi noi destinaţii, cum ar fi Belgrad, Zurich, Lyon, şi sperăm să atragem mai mulţi pasageri.
> Pentru piaţa internă veţi mări frecvenţele?
În momentul de faţă pe piaţa internă suntem suficient de prezenţi. Nu avem în plan să ne creştem capacitatea. Piaţa internă e o piaţă care va creşte în raport cu creşterea economică. În clipa în care o să vedem că centrele industriale se dezvoltă, atunci o să crească şi această piaţă.
> Cum vedeţi economia din România?
Este într-o situaţie foarte sensibilă, pentru că nu are o maturitate pe care o au alte economii şi nici mecanisme, pârghii puse la punct. Noi, practic, am intrat într-o economie reală de doi ani şi se aşteaptă acum să ne dezvoltăm ca Anglia, Germania sau Franţa. Însă este imposibil. Investitorii străini vor continua să vină, pentru că există loc de dezvoltare. Totuşi, şomajul este redus comparativ cu celelalte ţări europene. Acum, în România, există foarte mulţi oameni care muncesc în companii de stat, unde există mai puţină productivitate. Cred că o să se dubleze până la finele anului.
CV Ruxandra Brutaru
- 29 de ani
- În prezent, director general al companiei TAROM
- Începând cu 2007, a deţinut funcţia de director general adjunct în cadrul Companiei Naţionale de Transporturi Aeriene Române
- De-a lungul carierei, a mai deţinut şi funcţia de director de marketing şi vânzări al Blue Air
- A absolvit Facultatea de Management al Aviaţiei din SUA
- Este licenţiată, din 2001, cu titlul Executive Aerospace MBA de Şcoala Superioară de Comerţ din Franţa
Profil Tarom
- Este operatorul naţional de transport aerian din 1954
- Are aproape 2.500 de angajaţi şi o flotă de 26 aeronave
- În 2008, a transportat aproximativ 1,9 mil. pasageri şi a înregistrat venituri din exploatare în valoare de 404 mil. $
- În 2008, a semnat un acord de preaderare cu Sky Team şi va deveni membru al acestei alianţe în anul 2010
