De la aderarea României la Uniunea Europeană în 2007, salariile românilor au cunoscut o evoluție spectaculoasă – cel puțin în cifre.
Salariul mediu net lunar a crescut de peste trei ori, de la 312 euro în 2007, la 1.045 de euro în 2024. Chiar și ajustat la inflație, creșterea rămâne una semnificativă, de peste 122%, conform analizei realizate de Romanian Economic Monitor (RoEM) – un proiect al Facultății de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor din cadrul Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca.
Cu toate acestea, percepția generală a populației este diferită. Mulți români nu simt această creștere în mod direct, iar nivelul de trai pare să rămână, pentru o parte semnificativă a populației, departe de ceea ce promit cifrele, scrie Adevarul.
De ce nu simt românii creșterea salariilor
Una dintre explicațiile majore pentru această discrepanță este inegalitatea economică. Deși salariile medii cresc, distribuția acestor creșteri este inegală. Potrivit prorectorului UBB Cluj-Napoca, Levente Szász, „dacă o mare parte a societății beneficiază mai puțin din aceste creșteri decât alții, tensiunile sociale devin mai accentuate și pot periclita inclusiv dezvoltarea economică viitoare a țării”.
Un studiu anterior al RoEM identifică existența a „trei Românii” din punct de vedere al bunăstării economice:
- Bucureștiul, unde salariile sunt cele mai mari din țară.
- Județele cu orașe dinamice economic, precum Cluj, Timiș sau Brașov, unde salariile depășesc media națională.
- Restul regiunilor, unde veniturile sunt considerabil mai mici decât media.
Deși datele indică o tendință descendentă a inegalității salariale, ritmul este lent: în 2007, aproximativ 71% dintre angajați câștigau sub media națională. În 2023, acest procent era de 67% – o scădere de doar 4 puncte procentuale în 17 ani.
Veniturile totale au crescut și ele, dar nu uniform
Evoluția veniturilor totale – care includ nu doar salariile, ci și pensiile, beneficiile sociale și veniturile din investiții – a fost una impresionantă, în special din 2016 încoace. Valoarea mediană a acestor venituri a crescut de aproape cinci ori, de la 134 euro în 2007, la 653 euro în 2024.
Această valoare este calculată „pe adult echivalent”, ținând cont de toți membrii unei gospodării, ceea ce explică de ce este mai mică decât salariul mediu net. Totuși, și aici se menține o diferență vizibilă între regiuni și categorii sociale.
România, în mijlocul clasamentului european la inegalitate
Un alt indicator relevant este raportul dintre veniturile celor mai bogați 20% dintre români și cele ale celor mai săraci 20%. În 2007, acest raport era de 8,1. În 2024, a scăzut la 4,6 – aproape înjumătățit.
Această îmbunătățire este semnificativă, mai ales având în vedere că în 2015 România era țara cu cele mai mari inegalități ale veniturilor din UE (raport de 8,3). În prezent, România se află la mijlocul clasamentului european, la egalitate cu Franța și înaintea altor 11 state membre, printre care Bulgaria (7,0), Lituania (6,3) și Letonia (6,3). Cele mai mici inegalități se înregistrează în Cehia (3,3), Slovenia (3,4) și Belgia (3,5).
Progrese reale, dar încă insuficiente
Creșterile salariale și reducerea inegalităților sunt semnale pozitive, însă mulți români continuă să trăiască cu sentimentul că „viața e la fel de grea”. Explicațiile sunt multiple: costul vieții crescut, diferențele regionale accentuate, dar și faptul că o mare parte din populație câștigă încă sub nivelul mediu raportat oficial.
„Este esențial ca aceste progrese să fie consolidate pe termen lung, iar politicile publice să sprijine o distribuție mai echitabilă a veniturilor și o dezvoltare echilibrată a tuturor regiunilor țării”, afirmă coordonatorul echipei RoEM, Levente Szász.
Acest articol nu reprezintă consultanță financiară.
Newsletter zilnic money.ro
BET, curs valutar, știrea zilei — în 2 minute, înainte de 7:00.
