"Ca efect al crizei economice, rata locurilor de muncă vacante din România a continuat tendinţa de scădere începută în ultimul trimestru al anului 2008", mai arată INS. Astfel, perioada octombrie-decembrie a marcat cea de-a cincea scădere trimestrială a ratei locurilor de muncă vacante.
Rata locurilor de muncă vacante a scăzut cu 0,3% în T4 2009, la 0,5%
Cea mai mare cerere de forţă de muncă s-a înregistrat în continuare în activităţile de sănătate şi asistenţă socială, dar cu o rată a locurilor de muncă neocupate în scădere de la 3,36% în trimestrul al treilea la 1,48% în ultimul trimestru al anului trecut, urmată de administraţia publică (1,09%) şi intermedieri financiare şi asigurări (0,95%).
v:* {behavior:url(#default#VML);} o:* {behavior:url(#default#VML);} w:* {behavior:url(#default#VML);} .shape {behavior:url(#default#VML);} /* Style Definitions */ table.MsoNormalTable {mso-style-name:"Table Normal"; mso-tstyle-rowband-size:0; mso-tstyle-colband-size:0; mso-style-noshow:yes; mso-style-priority:99; mso-style-qformat:yes; mso-style-parent:""; mso-padding-alt:0cm 5.4pt 0cm 5.4pt; mso-para-margin:0cm; mso-para-margin-bottom:.0001pt; mso-pagination:widow-orphan; font-size:11.0pt; font-family:"Calibri","sans-serif"; mso-ascii-font-family:Calibri; mso-ascii-theme-font:minor-latin; mso-fareast-font-family:"Times New Roman"; mso-fareast-theme-font:minor-fareast; mso-hansi-font-family:Calibri; mso-hansi-theme-font:minor-latin; mso-bidi-font-family:"Times New Roman"; mso-bidi-theme-font:minor-bidi;} În schimb, sectorul extractiv (0,05%), sectorul hotelurilor şi restaurantelor (0,06%), şi tranzacţiile imobiliare (0,11%) aveau cele mai puţine slujbe libere.
Angajatorii au căutat cel mai mult specialişti cu ocupaţii intelectuale şi ştiinţifice, pe acest segment fiind disponibile 0,69% din slujbele totale. În ultimul trimestru din 2009, firmele au mai căutat lucrători operativi în servicii, comerţ şi asimilaţi, pentru care 0,59% din posturi nu erau ocupate.
În schimb, cea mai redusă disponibilitate a locurilor de muncă a fost înregistrată pentru membrii corpului legislativ ai executivului, înalţilor conducători ai administraţiei publice, conducătorilor şi funcţionarilor superiori din unităţile economico-sociale şi politice (0,32%), precum şi cea a meşteşugarilor şi lucrătorilor calificaţi în meserii de tip artitzanal, de reglare şi întreţinere a maşinilor şi instalaţiilor (0,36%).
Regiunea cu cea mai mare rată a locurilor de muncă vacante a fost Nord-Est (0,97%), urmată de regiunea Vest (0,60%), în timp ce în regiunile Sud-Est (0,21%) şi Nord-Vest (0,32%) s-au înregistrat cele mai scăzute valori ale acestui indicator.
Rata locurilor de muncă vacante reprezintă raportul dintre numărul locurilor de muncă disponibile şi numărul total de locuri de muncă (ocupate şi vacante), exprimat procentual. Datele privind rata locurilor de muncă vacante au fost obţinute printr-o cercetare statistică selectivă trimestrială, având ca perioadă de referinţă luna de mijloc a trimestrului.
INS a calculat rata locurilor de muncă vacante pe un eşantion de 24.000 de companii, luând în considerare firmele cu cel puţin patru salariaţi. Unităţile din sectorul bugetar (administraţie publică, învăţământ, sănătate şi asistenţă socială) au fost cuprinse exhaustiv în cercetare, potrivit INS.
Numărul locurilor de muncă vacante la sfârşitul lunii reprezintă numărul posturilor neocupate care urmează a fi ocupate imediat sau în perioada următoare şi care sunt nou create în cursul lunii de referinţă sau deja existente.
