Români vs. occidentali. Cine este mână spartă, cine cheltuie prudent de sărbători

Criza economică a micșorat de la an la an bugetul alocat de o familie din România sărbătorilor de iarnă, dar nu a schimbat prea mult vechile obiceiuri.

 

În decembrie 2009, bugetul alocat pentru sărbători a fost, în medie, de 1.523 de lei, a scăzut la 1.052 de lei în decembrie 2010, la 1.046 de lei în decembrie 2011 şi a crescut la 1.255 de lei (279 de euro), iarna trecută. Anul acesta este estimat la 1.541 de lei.

 

Studii de specialitate arată că aproape jumătate din sumă se duce pe mâncare şi băuturi pentru sărbători, tot cam atât se cheltuieşte pentru haine, încălțăminte și cosmetice reprezentând cadouri, de cele mai multe ori scumpe şi inutile. Restul sunt bani pentru ieșiri în oraș cu prietenii.

 

Citeşte şi: Philip Morris va face țigări electronice

 

Bugetul mediu pe care românii intenţionează să-l aloce pentru mâncare şi băutură în decembrie 2013 este de 600,76 de lei, faţă de 501,04 lei în 2012, 422,27 de lei în 2011, 491,54 de lei în 2010 şi 556,13 lei în 2009.

 

Pentru produsele nealimentare specifice sărbătorilor de iarnă, haine, încălţăminte, cosmetice, orăşenii intenţionează să aloce, în medie 498,63 de lei, comparativ cu 414,08 lei în 2012, 397,72 de lei în 2011, 302,07 în 2010 şi 321,09 lei în 2009, arată ultimul studiu al Mednet Marketing Research Center. 

 

O altă categorie de cheltuieli este cea a "ieşirilor în oraş sau la restaurant". Pentru aceasta, persoanele intervievate intenţionează să aloce, în medie, aproximativ aceeaşi sumă ca şi anul trecut, respectiv 378,02 de lei.

 

Cu un buget dublu, dar și prețuri mai mari, ceilalţi europeni cheltuiesc mai puțin pe mâncare, dar mai mult pe cadouri, distracție, tradiţii și timpul petrecut cu familia și prietenii.

 

Citeşte şi: Gazul românesc e pe sfârșite. Cât ne mai ajunge

 

De sărbători, bugetul mediu al europenilor este în jur de 600 de euro. Ţările nordice se află în top 10 al cheltuielilor. Finlandezii au un buget de peste 660 de euro de familie, suedezii cheltuiesc în jur de 650 de euro, norvegienii, 620 de euro. În Spania, se cheltuiesc cam 600 de euro şi într-o manieră mult mai raţională decât în anii trecuţi, în Grecia bugetul de sărbători abia depăşeşte 300 de euro, în timp ce olandezii cheltuiesc în jur de 260 de euro.

Circa 60% din bugetul de Crăciun este destinat cadourilor şi respectării tradiţiilor.  

 

Străinii nu își umplu cărucioarele de cumpărături până la refuz, nu irosesc banii pe cadouri inutile. Studii realizate de companii de specialitate arată că în ultimii ani s-au orientat spre cadouri simbolice, ieftine, cu un grad mai mare de utilitate. Pun însă mare preţ pe tradiţie, ca să simtă sărbătorile.

 

Citeşte şi: Coca-Cola, în mijlocul unui scandal uriaș

 

Finlandezii sunt fericiţi să aibă pe masa de Crăciun carne şi peste, şi nu toate bunătăţile de pe rafturile magazinelor. După masă merg la saună şi la mormintele rudelor. 

Craciunul suedez este o sărbătoare exclusiv a familiei. Nu se colindă, nu se merge din casă în casă. Familia se reuneşte la cina cu şuncă la cuptor sau fiartă, somon, chifteluţe, sosuri, ouă, cartofi fierţi, varză, pâine şi brânză. După cină, când copiii îşi aşteaptă cadourile, taţii sunt trimişi să cumpere hârtie sau să se plimbe singuri pe afară, potrivit tradiţiei.

Gospodinele din Spania seamănă cu româncele, pregătesc pentru Crăciun tot felul de mâncăruri. La ei sunt tradiţionale peştele, mielul, friptura de curcan umplută cu carne de porc sau trufe. Mai pun pe masa de Crăciun slănină, şuncă, ciuperci, nuci, prăjituri cu marţipan şi nuga. În anii de criză şi-au redus bugetul de la o mie de euro la 600 de euro şi sunt mult mai atenţi la cheltuieli.   

 

Citeşte şi: Ce mare oraș românesc își construiește metrou

Italienii sunt foarte fericiţi în jurul mesei de Crăciun cu până la şapte feluri de mâncare, în special din peşte: baccalà (merluciu sarat ) sau stoccafisso (merluciu uscat) şi fructe de mare. Şi sunt încântaţi de spectacolul pe care şi-l oferă: amenajează iesle în miniatura în care pruncul Iisus este aşezat numai în noaptea 24-25 decembrie de cel mai tânar membru al familiei.

 

Englezii merg la biserică în Ajun şi în prima zi de Crăciun familiile pun pe tradiţionalul curcan. Cadourile sunt însoţite de felicitări, un obicei iniţiat în 1843. 

 

Pe 25 decembrie, la întoarcerea de la biserică, familiile din Grecia împart miere, fructe uscate şi Christopsomo - pâinea lui Hristos, un fel de plăcintă cu nuci pe care stăpâna casei a preparat-o în Ajun şi în care şi-a lăsat amprenta degetelor, simbol al urmei degetelor lui Hristos, dovada că s-a născut. Pe masa de Crăciun pun curcan umplut şi ca desert corăbioare şi melo-macaroni, o prajitură cu miere. Grecii nu împodobesc brad de Crăciun, ci aşează crengi de măslin prin lcouinţă. Cadourile nu se împart de Crăciun, ci pe 1 ianuarie, de Sfântul Vasile. 

 

Citeşte şi: Facebook schimbă radical interfața pentru Android

 

Masa de Crăciun este cu totul diferită în Olanda. Populaţia participă la gourmet, un eveniment care ţine o noapte întreagă, la care fiecare îşi prepară porţia de mâncare în propria tigaie după ce gazda oferă legume tăiate şi diferite tipuri de carne, peşte, fructe de mare.

 

La români e festival de carne pe masa de sărbători, cu sarmale, friptură, cârnaţi, tobă - mâncare grea, pentru care se cheltuieşte pe măsură. Spectacolul tradiţiilor de sărbători a căpătat o tentă comercială, pentru care aloca foarte puţin din buget atâta vreme cât acesta se cheltuieşte aproape în totalitate pe ce contează mai mult - mâncare, cadouri şi distracţia cu familia şi prietenii.