Sârbii pariază pe ruși și pe chinezi. Un exercițiu militar complex și complicat la granița României

Programul de aplicaţii militare, denumit Cooperation 2020 şi la care au asistat preşedintele Aleksandar Vucic şi alţi demnitari, a evidenţiat legăturile militare strânse ale Belgradului cu Beijingul şi Moscova.

''Ne consolidăm armata pentru a descuraja orice agresor, nu avem intenţia de a declanşa conflicte'', a declarat în faţa presei preşedintele Vucic, după exerciţiul în cadrul căruia avioane de luptă ruseşti, elicoptere şi tancuri au deschis focul asupra unor ţinte terestre, în timp ce drone de luptă de producţie chineză au survolat poligonul.

Serbia a prezentat astfel în premieră în cadrul unui exerciţiu militar dronele de luptă chineze CH-92A, după ce a recepţionat şase aparate de acest fel în luna iunie.

China consideră Serbia o parte a iniţiativei sale Belt and Road menite să deschidă noi legături comerciale pentru companiile chineze care au investit miliarde de euro, mai ales în împrumuturi şi proiecte de infrastructură şi energetice.

La exerciţiul din poligonul Pester armata sârbă a desfăşurat mai mult de 40 de avioane, circa 150 de tancuri şi transportoare blindate şi aproximativ 2.800 de soldaţi.

În privinţa echipamentelor militare Serbia se bazează în continuare în cea mai mare măsură pe Rusia, de unde a achiziţionat în ultimii ani avioane MIG-29 şi alte arme, printre care elicoptere de luptă MI-35 şi sisteme antiaeriene Panţîr, acestea din urmă fiind văzute şi la acest exerciţiu militar. Bugetul militar al Serbiei pentru anul acesta este de circa 1,14 miliarde de dolari, echivalentul a aproximativ 2,4% din PIB.

Serbia doreşte să adere la UE, nu însă şi la NATO, ea declarându-şi neutralitatea militară în anul 2006, dar participă la Parteneriatul pentru Pace.