Scăderea competitivităţii unor activităţi, un risc pentru economia românească

Scăderea competitivităţii unor activităţi, care ar putea face ca unele produse să piardă, atât pe piaţa internă, cât şi la export, în concurenţă cu celelalte ţări europene, reprezintă unul ditre riscurile economiei româneşti, se arată în Planul Naţional de Convergenţă al Ministerului Finanţelor.

Riscurile cu care se va confrunta economia românească sunt legate, în special, de răspunsul ofertei interne la cerere, se arată în Planul Naţional de Convergenţă elaborat de Ministerul Finanţelor Publice (MFP).

Întârzierea restructurării sau a investiţiilor în vederea respectării unor standarde de calitate, de exemplu, în industria alimentară, ar putea afecta unele capacităţi, se mai spune în documentul MFP. De asemenea, incertitudinea legată de condiţiile climaterice ar putea avea impact asupra producţiei agricole, iar delocalizarea prea rapidă a activităţilor în lohn din industria uşoară ar putea amâna revirimentul acestei ramuri.

Riscurile externe cu care se va confrunta economia românească sunt legate de o eventuală evoluţie neaşteptată, în sens negativ, a preţurilor internaţionale, inclusiv a preţurilor resurselor energetice. De asemenea, scenariul strategiei de convergenţă ar putea fi dat peste cap de o eventuală creştere economică semnificativ mai lentă în Uniunea Europeană, comparativ cu proiecţiile iniţiale, precum şi de creşterea concurenţei produselor mai ieftine din Asia, în special a produselor textile şi de încălţaminte.

În măsura în care aceste riscuri se vor manifesta, deficitele externe se vor mări şi pot deveni nesustenabile, adică acoperirea lor din surse autonome de finanţare, respectiv transferuri de capital şi investiţii străine, se va face într-o proporţie din ce în ce mai mică.

Planul naţional de convergenţă estimează că asemenea factori pot influenţa negativ dezvoltarea, putând duce la o reducere a creşterii economice, în medie, cu circa 1% anual, pe seama încetinirii dinamicii exporturilor, precum şi în creşterea deficitului de cont curent, a cărui pondere în PIB s-ar putea majora, în medie, cu circa 1,5% anual. Totodată, restrângerea activităţii se va reflecta într-o rată a şomajului mai ridicată decât în scenariul de bază al MFP şi în scăderea competitivităţii economice.