Uniunea Europeană va acorda 21,5 milioane de euro sprijin de urgență fermierilor din Bulgaria, Estonia și Ungaria afectați de fenomene meteorologice nefavorabile în sezonul agricol 2025, după ce statele membre au aprobat propunerea Comisiei Europene de a mobiliza bani din rezerva agricolă a politicii agricole comune. Bulgaria va primi 7,4 milioane de euro, Estonia 3,3 milioane de euro, iar Ungaria 10,8 milioane de euro, sume care pot fi completate de guvernele naționale cu până la 200% din fonduri proprii.
Pe scurt
- Comisia Europeană mobilizează 21,5 milioane de euro din rezerva agricolă pentru Bulgaria, Estonia și Ungaria.
- Repartizarea este de 7,4 milioane de euro pentru Bulgaria, 3,3 milioane pentru Estonia și 10,8 milioane pentru Ungaria.
- Statele membre pot adăuga până la 200% cofinanțare națională peste sprijinul european.
- Ajutorul trebuie distribuit fermierilor până la 30 septembrie 2026.
- Măsura vine după pierderi provocate de secetă, caniculă, îngheț de primăvară și un sezon agricol rece și instabil în 2025.
Decizia privește trei tipuri diferite de șoc climatic, dar cu același rezultat economic, scăderea producției și pierderi pentru ferme. În Bulgaria, seceta severă și valurile de căldură din perioada de la mijlocul lunii iunie până la sfârșitul lunii august au redus semnificativ producția de floarea-soarelui și porumb. În Estonia, înghețul de primăvară urmat de un sezon de vegetație rece, umed și instabil a afectat culturi precum grâul de primăvară, orzul, mazărea, rapița, cartofii, fructele și legumele. În Ungaria, căldura extremă și lipsa apei dintre iunie și august au provocat stres termic puternic și au afectat culturi precum porumbul zaharat, pepenii, sorgul și porumbul.
Comisia prezintă intervenția ca pe o măsură excepțională, limitată și orientată către fermierii care au suferit daune și pierderi economice în urma dezastrelor naturale și a evenimentelor climatice nefavorabile. Nu este un program nou, ci o utilizare a rezervei agricole prevăzute de politica agricolă comună pentru perioada 2023-2027. Potrivit executivului european, această rezervă are o valoare de 450 de milioane de euro pe an și este destinată tocmai situațiilor de perturbare a pieței sau unor evenimente excepționale care afectează producția ori distribuția agricolă.
Condițiile de implementare sunt stricte. Autoritățile naționale din cele trei state membre trebuie să distribuie ajutorul până la 30 septembrie 2026 și trebuie să se asigure că beneficiarii finali sunt fermierii. În plus, guvernele vor trebui să notifice Comisiei detaliile de aplicare a măsurilor, inclusiv criteriile folosite pentru acordarea ajutorului individual, impactul estimat al măsurii, calendarul plăților defalcat pe luni și nivelul sprijinului suplimentar național. Notificarea trebuie să includă și măsurile luate pentru a evita denaturarea concurenței și supracompensarea.
Mesajul politic al Comisiei este că aceste plăți de urgență trebuie citite și în cheia unei probleme structurale, nu doar a unei compensații punctuale. Comisarul european pentru agricultură și alimentație, Christophe Hansen, a declarat că „Atunci când seceta afectează solul în Bulgaria și Ungaria sau când înghețul și ploaia distrug culturile în Estonia, nu suferă doar câmpurile. Suferă familiile și chiar viitorul comunităților noastre agricole. Comisia este alături de fermieri în vremuri de criză. De aceea alocăm 21,5 milioane de euro către trei țări ca sprijin pentru comunitatea lor agricolă. Investițiile în gestionarea riscurilor și în asigurări sunt esențiale pentru a face față unor fenomene extreme tot mai frecvente, provocate de schimbările climatice. Trebuie să acționăm acum pentru a construi un viitor în care vremea extremă să nu însemne recolte compromise.”
Această formulare este importantă pentru că plasează decizia într-un cadru mai larg al politicii agricole europene. Comisia nu vorbește doar despre compensarea unor pierderi deja produse, ci și despre nevoia de a întări instrumentele de gestionare a riscurilor și de a încuraja utilizarea lor mai largă în întreaga Uniune. Comunicatul insistă că frecvența tot mai mare a evenimentelor climatice nefavorabile obligă Bruxelles-ul și statele membre să combine sprijinul de urgență cu măsuri de reziliență și cu abordarea cauzelor de fond.
Din punct de vedere procedural, după aprobarea dată de statele membre, Comisia urmează să adopte formal propunerea, iar aceasta va fi publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Măsura va intra în vigoare în ziua următoare publicării, pentru ca cele trei state membre vizate să poată începe implementarea fără întârziere. Acest calendar arată că executivul european tratează sprijinul ca pe o intervenție rapidă, chiar dacă distribuirea efectivă către fermieri va depinde de mecanismele naționale și de modul în care guvernele aleg să completeze ajutorul cu fonduri proprii.
În termeni economici, dimensiunea financiară a pachetului rămâne limitată la nivelul întregii Uniuni, dar este semnificativă pentru fermele afectate direct, mai ales dacă este dublată sau triplată prin contribuții naționale. În același timp, decizia ilustrează tot mai clar tensiunea dintre frecvența crescută a șocurilor climatice și instrumentele europene construite inițial pentru episoade excepționale, nu pentru o succesiune aproape anuală de secete, înghețuri și valuri de căldură.
Ajutorul anunțat de Comisie este finanțat din rezerva agricolă a politicii agricole comune 2023-2027, în valoare de 450 de milioane de euro pe an. Acest instrument este destinat perturbărilor de piață sau evenimentelor excepționale care afectează producția ori distribuția agricolă. În comunicatul său, Comisia leagă explicit sprijinul actual de creșterea frecvenței fenomenelor climatice extreme și de necesitatea unor instrumente mai puternice de gestionare a riscurilor.
Măsura se înscrie într-o tendință mai largă a politicii agricole europene, în care adaptarea la schimbările climatice devine tot mai importantă alături de sprijinul pentru venituri și de obiectivele de mediu. Cazurile Bulgariei, Estoniei și Ungariei arată că efectele nu sunt uniforme și că vulnerabilitatea agriculturii europene se exprimă diferit, de la secetă și caniculă la îngheț și instabilitate sezonieră, dar cu consecințe similare pentru venituri, producție și continuitatea activității agricole.
