Seceta și nivelurile extrem de scăzute ale râurilor au început să pună presiune pe sistemele energetice din România, Ungaria și Europa de Sud-Est. Comisia Europeană monitorizează îndeaproape situația, iar Electricity Coordination Group s-a reunit marți, 11 august, pentru a evalua riscurile pentru securitatea alimentării cu energie electrică.
Mesajul transmis de Bruxelles este, deocamdată, unul de calm: sistemul european rămâne stabil, iar aprovizionarea cu electricitate este considerată sigură. În același timp, Comisia recunoaște că nivelurile reduse ale apei creează condiții „tensionate” pentru sectorul energetic.
„Situația este în general tensionată din cauza nivelurilor apei, dar este sigură și stabilă”, a declarat purtătoarea de cuvânt a Comisiei Europene după reuniunea grupului.
România, printre țările urmărite de Bruxelles
România este menționată explicit de Comisia Europeană printre statele în care nivelurile scăzute ale râurilor reprezintă un factor de presiune asupra sistemului energetic.
Situația este cu atât mai sensibilă cu cât România traversează o perioadă de secetă severă și temperaturi ridicate, iar Dunărea a ajuns la debite extrem de reduse.
Nivelurile mici ale apei pot afecta producția de energie hidro, dar și funcționarea anumitor centrale care utilizează apa pentru răcire. În același timp, canicula poate crește consumul de electricitate, în special prin utilizarea sistemelor de climatizare.
Comisia nu a indicat însă că toate aceste efecte se manifestă simultan în România și nici nu a atribuit situația unei anumite centrale sau unei singure tehnologii de producție.
Criza apei devine o problemă energetică
Problema depășește însă granițele României.
Ungaria și alte state din Europa de Sud-Est se confruntă cu condiții hidrologice dificile, iar evoluția este urmărită la nivel european tocmai pentru că sistemele electrice sunt interconectate.
În cazul în care producția de energie scade într-o țară, aceasta poate apela la importuri din statele vecine, în măsura în care există suficientă energie disponibilă și capacitate de transport.
De aceea, o problemă locală de producție poate deveni o problemă regională.
Cernavodă, un factor suplimentar de presiune pentru România
Situația este cu atât mai importantă pentru România în contextul problemelor de la Cernavodă.
Unitatea 1 a centralei nucleare a fost oprită la sfârșitul lunii iulie, iar Nuclearelectrica a anunțat că Unitatea 2 ar putea fi oprită controlat în dimineața zilei de 13 august, pe fondul debitului foarte scăzut al Dunării și al parametrilor de operare.
Centrala de la Cernavodă asigură aproximativ o cincime din producția de electricitate a României.
În aceste condiții, combinația dintre producția nucleară afectată, presiunea asupra hidrocentralelor și un consum ridicat pe fondul temperaturilor extreme devine un test important pentru sistemul energetic național.
Comisia Europeană nu a anunțat însă că România se află în acest moment într-o situație de risc privind alimentarea cu energie.
De ce nu vorbește Bruxelles-ul despre o criză energetică
Faptul că situația este tensionată nu înseamnă că Europa se află în pragul unei crize de aprovizionare.
Sistemul european are la dispoziție mai multe mecanisme de compensare: schimburi transfrontaliere de energie, interconectări între rețele, producție din surse regenerabile și capacități de stocare aflate în creștere.
În plus, securitatea energetică nu depinde de o singură sursă. Atunci când producția hidro este afectată de secetă, sistemul poate compensa parțial prin energie nucleară, gaze, cărbune, energie eoliană și solară sau importuri, în funcție de disponibilitatea acestora.
Problema apare atunci când mai multe surse sunt afectate simultan sau când cererea crește rapid.
Bruxelles-ul monitorizează situația, România trebuie să-și gestioneze propriul risc
Reuniunea Electricity Coordination Group nu reprezintă activarea unei proceduri europene de urgență și nici nu înseamnă că Bruxelles-ul anticipează pene de curent în România.
Comisia a transmis că nu au fost raportate întreruperi ale alimentării cu electricitate și nu au fost anunțate măsuri europene excepționale pentru reducerea consumului.
Dar mesajul este important dintr-un alt motiv: seceta nu mai este doar o problemă agricolă sau hidrologică. Nivelul apei din râuri începe să devină un factor relevant pentru securitatea energetică.
Pentru România, riscul este amplificat de dependența importantă de Dunăre atât pentru producția hidroenergetică, cât și pentru funcționarea centralei nucleare de la Cernavodă.
Deocamdată, Bruxelles-ul spune că sistemul este „sigur și stabil”. Însă faptul că situația a ajuns pe agenda Electricity Coordination Group arată că seceta a trecut din zona unei probleme de mediu în cea a unei probleme de securitate energetică.
Iar dacă nivelurile Dunării continuă să scadă, presiunea asupra sistemului românesc poate crește exact într-un moment în care consumul de energie este ridicat, iar producția unor unități importante este deja afectată.
