”În ultimii ani ne-am confruntat cu o provocare globală fără precedent ce a îmbrăcat forma unei pandemii care a pus o presiune enormă asupra sistemului nostru de sănătate, asupra economiei şi a societăţii în ansamblu. Pe parcursul acestei crize, Guvernul României a recunoscut necesitatea de a gestiona eficient fondurile publice pentru a sprijini românii şi a combate efectele generate de răspândirea virusului. Tocmai de aceea, auditul cheltuielilor publice serveşte ca un instrument crucial pentru a asigura responsabilitatea în managementul nostru financiar. Ne permite să evaluăm alocarea şi utilizarea resurselor, să identificăm orice nereguli sau ineficienţe şi să luăm măsuri corective acolo unde este necesar. Prin efectuare acestor analize, ne reafirmăm angajamentul pentru o administrare financiară responsabilă, în slujba cetăţenilor”, a spus Alin Marius Andrieş, secretar de stat Ministerul de Finanţe.
Acesta a amintit că, în cele mai grele momente, România a acceptat scăderea veniturilor bugetare printr-o serie de măsuri fiscale şi prin diminuarea activităţii economice aducătoare de venituri, ”mobilizându-se pentru a interveni în economie, în scopul continuării activităţii productive şi angajând cheltuieli excepţionale pentru a combate pandemia şi a amortiza şocul economic prin următoarele măsuri: angajamente legale în perioada stării de urgenţă dedicată achiziţiilor publice, cu o valoare de aproximativ 209,6 milioane de euro, asistenţă medicală, stocuri de urgenţă medicală de aproximativ 54,4 milioane de euro muncă şi protecţie socială, cheltuieli ocazionate de instituirea carantinei de aproximativ 754,12 milioane de euro, administraţie publică locală, decontarea cheltuielilor pentru carantină, aproximativ 26,67 milioane de euro”.
Secretarul de stat a precizat şi că au existat cazuri de abateri care vor sprijini autorităţile în viitor în vederea dezvoltării unor metode mai complexe şi eficiente de răspuns la criză.
”Astfel, legislaţia noastră nu a fost de fiecare dată aplicată suficient de riguros, mai ales în privinţa drepturilor salariale. În unele cazuri nu au fost respectate cerinţele legale la achiziţionarea de medicamente, materiale sanitare şi echipamente, situaţie cauzată de lipsa de piaţă sau de existenţa pe piaţă a acestora la preţuri mari, fapt care a condus la achiziţionarea la preţuri supraestimate. Nu au fost constituite rezerve pentru situaţiile speciale prevăzute de actele normativ incidente, acestea fiind mai mici decât cele legale. Stocurile de urgenţă medicală nu au fost de fiecare dată constituite în termenele stabilite iniţial la contractare. Chiar şi aşa, autorităţile publice au acţionat în general conform atribuţiilor pe care şi le-au asumat pentru a răspunde provocării permanente reprezentate de luarea unor măsuri excepţionale într-o situaţie de urgenţă”, a spus Alin Marius Andrieş.


