Serbia rămâne una dintre cele mai dificile piese ale procesului de extindere a Uniunii Europene în Balcanii de Vest. Bruxellesul are nevoie de Belgrad pentru stabilitatea regiunii și pentru apropierea treptată a Serbiei de structurile europene, dar evoluțiile politice de la Belgrad pun în permanență această relație la încercare. Cel mai recent episod îl reprezintă funeraliile lui Ratko Mladić, condamnat pentru genocid, crime de război și crime împotriva umanității, la care au fost prezente oficialități și elemente ale aparatului militar.
Comisia Europeană avertizează că glorificarea unui criminal de război este incompatibilă cu valorile pe care trebuie să le respecte o țară candidată la aderarea la UE. În aceste condiții, analiza tehnică finalizată în luna iulie pentru deschiderea Clusterului 3 în negocierile de aderare ale Serbiei trebuie completată cu o evaluare a celor mai recente evoluții politice.
Bruxellesul își reevaluează poziția
Comisia Europeană a anunțat că evaluarea tehnică privind îndeplinirea condițiilor pentru deschiderea Clusterului 3 a fost realizată în luna iulie, pe baza situației existente la acel moment. Între timp, însă, evoluțiile politice din Serbia au determinat Bruxellesul să revină asupra dosarului.
Paula Pinho, purtătoarea de cuvânt a Comisiei Europene, a calificat drept „șocante” imaginile de la funeraliile lui Ratko Mladić și a subliniat că participarea oficialilor și elementele militare asociate ceremoniei contribuie la glorificarea unui criminal de război.
Comisia nu a anunțat deocamdată o măsură concretă împotriva Serbiei. Dosarul se află însă în atenția statelor membre, iar acestea trebuie să țină cont de ultimele evoluții atunci când vor discuta deschiderea următorului capitol al negocierilor.
Este o distincție importantă: Bruxellesul nu a anunțat suspendarea negocierilor și nici retragerea evaluării tehnice favorabile. Decizia privind deschiderea efectivă a unui cluster aparține statelor membre.
Ratko Mladić, un nume care continuă să apese asupra Serbiei
Ratko Mladić, fost comandant al armatei sârbilor bosniaci, a fost condamnat la închisoare pe viață pentru genocid, crime de război și crime împotriva umanității, inclusiv pentru rolul său în genocidul de la Srebrenica.
Funeraliile sale de la Belgrad au atras mii de persoane și au avut parte de participare oficială și onoruri militare. Pentru Bruxelles, problema nu este doar modul în care a fost organizată ceremonia, ci mesajul politic pe care îl transmite glorificarea unei persoane condamnate pentru unele dintre cele mai grave crime comise în Europa după al Doilea Război Mondial.
Comisia Europeană a transmis în repetate rânduri că glorificarea criminalilor de război, negarea genocidului și revizionismul nu își au locul nici în Uniunea Europeană, nici în statele care aspiră să adere la aceasta.
Serbia, între Europa și trecutul său
Problema este mai largă decât un singur episod. Serbia încearcă de ani de zile să păstreze direcția europeană, dar relația sa cu trecutul războaielor din fosta Iugoslavie, relația cu Kosovo și apropierea politică de Rusia complică permanent procesul de aderare.
Serbia a primit statutul de țară candidată în 2012, iar negocierile de aderare au început în 2014. Procesul este împărțit în clustere de negociere, iar Clusterul 3 vizează competitivitatea și creșterea economică favorabilă incluziunii.
Din punct de vedere tehnic, Serbia a făcut progrese suficiente pentru ca Bruxellesul să considere că poate fi discutată deschiderea acestui cluster. Din punct de vedere politic, însă, fiecare asemenea decizie trebuie privită în contextul mai larg al respectării statului de drept, democrației, drepturilor fundamentale și reconcilierii regionale.
Aici apare principala dificultate pentru Uniunea Europeană: Serbia este importantă pentru UE, dar tocmai această importanță face procesul de aderare mai complicat.
De ce este Serbia atât de importantă pentru UE
Belgradul ocupă o poziție strategică în Balcanii de Vest. Serbia este cea mai mare țară din regiune în afara UE și are o influență semnificativă asupra evoluțiilor politice din vecinătatea sa.
Pentru Bruxelles, apropierea Serbiei de Uniunea Europeană ar putea contribui la stabilitatea Balcanilor de Vest și la reducerea influenței actorilor externi. În același timp, însă, integrarea unei țări care nu își aliniază complet politica externă și pozițiile geopolitice la cele ale UE ridică probleme serioase.
De aici și dilema europeană. Uniunea nu își permite să ignore Serbia, dar nici nu poate transforma extinderea într-un proces pur geopolitic, în care criteriile politice și valorice să fie trecute în plan secund.
O provocare pentru Bruxelles
Cazul Mladić arată cât de dificil este echilibrul pe care trebuie să îl găsească Bruxellesul. Dacă UE pune presiune prea mare asupra Belgradului, riscă să împingă Serbia mai departe de proiectul european și să lase mai mult spațiu altor actori geopolitici. Dacă trece prea ușor peste derapajele politice, riscă să slăbească tocmai criteriile pe care le cere celorlalte state candidate.
În acest moment, nu există o decizie europeană de suspendare a negocierilor cu Serbia. Există însă un semnal politic clar: ultimele evenimente de la Belgrad nu pot fi ignorate atunci când statele membre vor decide dacă Serbia este pregătită să avanseze în procesul de aderare.
Pentru Serbia, episodul este un nou test al direcției sale europene. Pentru Uniunea Europeană, este încă o demonstrație că extinderea în Balcanii de Vest nu este doar o problemă tehnică de negociere a unor capitole, ci una dintre cele mai complicate decizii geopolitice ale proiectului european.
