Slovenia se alătură proiectului South Stream, Rusia marchează o victorie

Acum, "am semnat un acord cu toţi partenerii europeni indispensabili proiectului South Stream", a constatat cu bucurie premierul rus Vladimir Putin, la încheierea unei întrevederi cu omologul său sloven, Borut Pahor, care a avut loc la periferia Moscovei.

După Bulgaria, Serbia, Ungaria şi Grecia, Slovenia este a cincea ţară europeană care participă la South Stream, un proiect a cărui demarare oficială este prevăzută în 2013, conducta urmând să aibă o capacitate ce ar putea atinge 63 de miliarde de metri cubi pe an.

"South Stream devine un proiect energetic european important", a subliniat Putin, în condiţiile în care patru dintre cei cinci parteneri europeni sunt membri UE, iar doi dintre ei, Bulgaria şi Ungaria, participă şi la Nabucco.

Acordul ruso-sloven a fost parafat de miniştrii energiei rus, Serghei Şmatko, şi sloven, Matej Lahovnik, la reşedinţa şefului guvernului rus, de la Novo Ogarevo.

Proiect al monopolului rus Gazprom şi al companiei italiene Eni, South Stream urmează să transporte gaz din Rusia în Europa trecând prin Marea Neagră şi ocolind Ucraina, ţară aflată frecvent în conflict cu Rusia pe tema gazelor.

"Cel mai important astăzi este însă fotbalul", a spus Putin cu puţin timp înainte de fluierul de începere, la Moscova, a partidei de fotbal dintre Rusia şi Slovenia, primul tur al barajului pentru Mondialul din 2010 (meci câştigat ulterior de Rusia cu 2 la 1).

"Am vrut să semnăm înainte ca relaţiile noastre să se strice din cauza victoriei echipei noastre", a replicat cu ironie premierul sloven, zâmbindu-i omologului său rus.

După semnarea acordului, Gazprom şi grupul energetic sloven Geoplin plinovodi vor crea o companie mixtă care va realiza un studiu de fezabilitate privind traseul South Stream în Slovenia şi ulterior se va ocupa de construcţia şi exploatarea gazoductului.

Moscova îşi ţese astfel pânza sa de gazoducte în Europa, unde a avansat şi cu proiectul Nord Stream, gazoductul destinat să lege Rusia de Germania trecând pe sub Marea Baltică prin teritoriul rus, german, finlandez, suedez şi danez.

După ce Danemarca şi-a dat acordul la 20 octombrie, Suedia şi Finlanda au acceptat la rândul lor, la 5 noiembrie, ca Nord Stream să treacă prin apele lor teritoriale, deschizând astfel calea pentru acest proiect destinat să aprovizioneze Europa cu gaz.

În paralel, South Stream este considerat un concurent pentru proiectul Nabucco, susţinut de Uniunea Europeană şi destinat să aducă gaz de la Marea Caspică ocolind Rusia, pentru a diminua dependenţa europeană de gazul rus.

La începutul anului, europenii au suportat o lungă întrerupere a livrărilor ruse de gaz, în plină iarnă, din cauza conflictului dintre Rusia şi Ucraina, aceasta din urmă importantă ţară de tranzit.

De fapt, semnând acest acord cu Slovenia, Moscova pare să înscrie puncte în faţa Nabucco, proiectul european dând impresia că bate pasul pe loc, consideră AFP. Potrivit lui Valeri Nesterov, analist la Troika Dialog, proiectul South Stream este "mai avantajos şi mai rentabil" atât pentru Europa, cât şi pentru Rusia, în măsura în care "Gazprom se ocupă de majoritatea obligaţiilor financiare". În plus, "nu poate exista o independenţă faţă de Rusia, pentru că ea este vecina Europei. Europa are nevoie de gaz (...), iar Rusia are un mare interes de a-şi stabiliza exporturile de gaz şi de a le spori", adaugă Nesterov.

Bulgaria a acceptat la 18 ianuarie 2008 să semneze un contract cu societatea rusă Gazprom pentru a participa proiectul gazoductului ruso-italian South Stream. Acordul a fost aprobat în cadrul unei reuniuni extraordinare a Executivului bulgar, în cadrul vizitei efectuate la Sofia de preşedintele rus, Vladimir Putin.

În februarie 2008, Ungaria s-a alăturat proiectului South Stream, prin semnarea, la Kremlin, a unui "acord interguvernamental de cooperare pentru un gazoduct ce transportă gaz via Ungaria", care permite includerea Ungariei în construcţia gazoductului South Stream.

Rusia şi Grecia au semnat în aprilie 2008 un acord de cooperare interguvernamentală pentru construcţia şi operarea tronsonului grec al conductei South Stream. În toamna lui 2008, reprezentanţii Gazprom şi ai companiei greceşti DESFA au început negocieri cu privire la un consorţiu care să implementeze proiectul.

În mai 2009, Serbia şi Moscova au convenit ca aproape 450 de kilometri din gazoductul South Stream, care urmează să lege Rusia de Europa, să traverseze teritoriul său. Moscova şi Belgradul încheiaseră în luna decembrie un acord energetic prin care Belgradul şi-a luat angajamentul să permită trecerea gazoductului South Stream prin Serbia. În baza acestui acord, Gazprom a cumpărat cu 400 de milioane de euro 51% din compania Industria Petrolieră Sârbă (NIS).

Nabucco, South Stream şi România

Proiectul Nabucco prevede construirea unui gazoduct cu o lungime de 3.300 de kilometri care să aducă în Europa gaz din Asia Centrală şi din Orientul Mijlociu, ocolind Rusia. Pentru acest proiect s-au asociat deocamdată grupul german RWE, compania austriacă OMV, dar şi societăţile naţionale Botas (Turcia), Bulgargaz (Bulgaria), MOL (Ungaria) şi Transgaz (România). Azerbaidjanul, Georgia, Turcia şi Egiptul au semnat în luna mai un acord privind grăbirea construcţiei de conducte din zonă, inclusiv Nabucco, iar UE este dispusă să aloce acestui proiect câteva milioane de euro.

Gazoductul Nabucco ar urma să aibă ca ţări furnizoare, într-o primă fază, Azerbaidjanul, Turkmenistanul şi Kazahstanul, iar mai târziu să fie luate în considerare şi Iranul sau Irakul, pentru a atinge capacitatea de 31 de miliarde de metri cubi. Unii observatori sunt de părere că, pentru a fi rentabil, gazoductul nu va putea funcţiona fără gazul iranian, republica islamică ocupând locul doi în lume în materie de rezerve de gaz. În acelaşi timp, Teheranul este sub incidenţa sancţiunilor internaţionale din cauza programelor sale nucleare, iar Statele Unite nu privesc cu ochi buni cooptarea Iranului în proiectul Nabucco.

Turcia, Bulgaria, România, Ungaria şi Austria - adică ţările care vor fi traversate de gazoductul Nabucco - au încheiat la 13 iulie anul acesta un acord interguvernamental, primul pas către construirea conductei al cărei cost a fost estimat la aproape 8 miliarde de euro. Turcia a spus că Teheranul va trebui adus în proiect "când condiţiile o vor permite". Construcţia gazoductului este prevăzută să se termine în 2014.

Acţionarii Nabucco au demarat negocieri cu Banca Europeană de Investiţii (BEI) şi Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD), pentru împrumuturi de un miliard de euro de la BEI şi respectiv 450.000 de milioane de euro de la BERD, a declarat joi Vlad Pavlovschi, director în cadrul Transgaz. "De asemenea, de la agenţii de creditare a exporturilor, acţionarii proiectului Nabucco vor să împrumute alte trei miliarde euro, iar alte 1,06 miliarde euro, de la bănci comerciale", a precizat Vlad Pavlovschi, directorul departamentului de inginerie şi cercetare în cadrul transportatorului naţional de gaze, Transgaz.

De cealaltă parte, proiectul South Stream, care presupune costuri de construcţie de circa 15 de miliarde euro, prevede transportul anual a 31 miliarde metri cubi de gaz - cu posibilitatea creşterii capacităţii la 63 miliarde metri cubi ulterior - din Asia Centrală către Europa, evitând Ucraina, cu care Moscova a avut deja mai multe conflicte legate de tranzitul gazului rusesc către principale pieţe europene. Conducta South Stream va avea o lungime de 900 kilometri, iar primele livrări ar trebui să înceapă în 2015, deşi iniţial era vorba de 2013. South Stream va fi alimentat cu gaz din Rusia, Asia Centrală şi Kazahstan, potrivit Moscovei. South Stream urmează să treacă pe sub Marea Neagră, legând Rusia de Bulgaria, de unde se va împărţi în două, o parte îndreptându-se spre Serbia şi Austria, cealaltă spre Grecia şi Italia. Unii observatori se îndoiesc de argumentele economice şi de fezabilitatea South Stream din cauza faptului că specificitatea fundului Mării Negre presupune o tehnologie mai avansată, iar costurile sunt mai mari.

În aceste condiţii, Rusia încearcă să facă atractiv South Stream pentru cât mai multe ţări, inclusiv pentru România. De altfel, South Stream va avea aproximativ aceeaşi rută ca şi Nabucco, cu excepţia României.

În mai, Gazprom a solicitat României suportul tehnic pentru activităţile de foraj în Marea Neagră în vederea construirii conductei South Stream, primind asigurările ministrului român al economiei, Adriean Videanu, cu privire la disponibilitatea acordării acestuia.

În august, Turcia a autorizat Rusia să înceapă lucrările de explorare pentru construirea gazoductului South Stream prin zona sa economică din Marea Neagră. Potrivit Kommersant, Turcia a acceptat instalarea gazoductului ruso-italian South Stream în apele sale teritoriale în schimbul participării Rusiei la construcţia oleoductului Samsun-Ceyhan, care ar lega coasta turcă a Mării Negre de coasta turcă a Mării Mediterane.

Potrivit RIA Novosti, la începutul lunii octombrie şeful companiei ruse Gazprom, Aleksei Miller, declara că o ramificaţie a gazoductului din sectorul maritim ar putea fi construită spre România în cadrul proiectului South Stream. "Colegii noştri români şi-au exprimat interesul de cooperare cu Gazprom. În etapa actuală nu este vorba de instalarea gazoductului de tranzit pe teritoriul său, ci de posibilitatea construcţiei unei ramificaţii de gazoduct spre România", a spus şeful Gazprom. Miller a subliniat că în prezent "România nu este o ţară prin care va trece gazoductul South Stream", reamintind că proiectul prevede că gazoductul va tranzita Bulgaria, Serbia şi Ungaria. De asemenea, el a adăugat că şi Croaţia, Slovenia şi Austria şi-au exprimat interesul faţă de participarea la proiectul gazoductului South Stream.

Atât reprezentanţii ruşi, cât şi autorităţile române subliniază însă că România nu a fost invitată oficial să se alăture South Stream. Bucureştiul susţine că prioritatea sa rămâne proiectul Nabucco.