Suntem la sfârșitul lunii ianuarie. Știți câte deșeuri municipale s‑au produs în România în primele 20 de zile ale acestui an? Aproape 380.000 de tone, dacă luăm în calcul faptul că fiecare român produce în fiecare zi un kilogram de deșeuri menajere (hârtie, carton, plastic, sticlă, metal), după cum arată cele mai recente date ale Eurostat, biroul de statistică al Comisiei Europene.


Statistica reciclării. E mult, e puțin? Un kilogram de deșeuri pe cap de locuitor este o cantitate acceptabilă, în condițiile în care media europeană este de 500 de grame, însă situația se schimbă dramatic când vine vorba de locurile în care ajung să fie depozitate. La fel de îngrijorător este și faptul că deșeurile municipale reprezintă doar 14% din totalul celor generate de întreaga populație. În timp ce în Uniunea Europeană deșeurile ajung la gropile de gunoi doar în proporție de aproximativ 40%, românii le aruncă în peste 90% din cazuri. În 2010, din cele 5.325,81 mii tone de deșeuri municipale colectate de operatorii de salubritate (fără deșeurile rezultate din construcții și demolări), s‑au valorificat doar 296,14 mii tone, prin reciclare materială sau valorificare energetică, adică 5%. „Este, bineînțeles, un procent de reciclare foarte mic, pe care vom face eforturi serioase să‑l creștem în anii care urmează“, a comentat pentru MONEY Magazine Rovana Plumb, ministrul Mediului și Schimbărilor Climatice. În aceeași perioadă au fost valorificate circa 471.000 tone de deșeuri de ambalaje, din care 422.800 tone au fost reciclate. Astfel, raportat la întreaga cantitate de ambalaje introdusă pe piață în 2010 – 974.800 tone – coeficientul total de valorificare a fost de 48,32%, iar cel de reciclare de 43,37%. Datele pentru 2010 sunt singurele la care ne putem raporta, cele pentru 2011 fiind în curs de validare de către experții Agenției Naționale pentru Protecția Mediului (ANPM), conform procedurii în vigoare. Aceștia sunt obligați să raporteze datele o dată la doi ani, pentru că, după colectarea datelor, analiza și validarea lor durează între 18 și 24 de luni.


Aceleași date Eurostat arată că mai rău decât noi la capitolul reciclare stau bulgarii, care obișnuiesc să arunce toate deșeurile la gropile de gunoi, și turcii, care transformă doar 1% din volumul de deșeuri în compost. Metoda reciclării este folosită cel mai des în Germania (45%), Belgia (40%) și Slovenia (39%).


În ceea ce ne privește, una dintre marile noastre probleme este legată de colectarea separată a deșeurilor municipale, în vederea valorificării compoziției acestora (vezi grafic), care se practică într‑o mică măsură la nivel local. De aceea, unul dintre marile proiecte ale acestui an este extinderea sau, după caz, finalizarea sistemelor de management al deșeurilor. 20 de județe au primit deja aprobarea finanțării POS Mediu pentru realizarea proiectelor de acest gen, iar alte 17 au proiecte în diferite stadii de realizare.


Cu ochii‑n obiectiv. E limpede că nu putem ajunge peste noapte la nivelul statelor de top, dar UE a stabilit pentru România (încă din 2007) niște obiective pe care le crește gradual până când vor atinge standardele europene. Până la încheierea perioadei de tranziție (sfârșitul lui 2013), România trebuie să valorifice prin reciclare 55% din cantitatea de ambalaje introdusă în piață. „Estimările noastre indică faptul că această cotă va fi atinsă în termenul prevăzut de angajamentul cu UE“, spune Rovana Plumb. Mai ales că ținta pentru 2010 (de 42%) prevăzută în Tratatul de aderare a fost depășită – obiectivul global de valorificare prin reciclare indicat de ANPM este de 43,36% la nivelul lui 2010, explică ministrul Mediului. O altă obligație stabilită în momentul aderării (și asumată de statul român) este atingerea până în 2016 a unei rate de colectare a deșeurilor de echipamente electrice și electronice de 45%.


O componentă foarte importantă în atingerea obiectivelor este gestionarea deșeurilor. Anul acesta sunt prevăzute programe de investiții – în conformitate cu Planul Național de Gestionare a Deșeurilor și Planurile Regionale de Gestionare a Deșeurilor – care vor include activități de prevenire, colectare și colectare selectivă, reutilizare, valorificare și reciclare, tratare și eliminare, în paralel cu închiderea depozitelor de deșeuri neconforme.
Toate înseamnă, evident, și crearea unor locuri de muncă „verzi“. Din cele 2.114 companii care activează în domeniul colectării/recuperării deșeurilor (înregistrate în 2011 la ONRC), jumătate se ocupă cu recuperarea materialelor reciclabile și sortare, ceea ce reprezintă o creștere importantă a industriei. „Această creștere este susținută și de introducerea liniei de finanțare POS Mediu în cadrul căreia au fost alocate 2 mld euro accesibile pentru finanțarea acestui domeniu“, menționează ministrul Mediului.


Pe de altă parte, conform analizei UE privind dinamica deșeurilor în statele membre, dacă acestea reciclează 70% din deșeuri, se pot crea cel puțin 500.000 de locuri de muncă, ceea ce este un mare beneficiu. Cea mai nouă investiție în domeniu este cea anunțată de compania Novelis (unul dintre marii producători ai lumii de profile de aluminiu), care va inaugura în vara anului 2014 cel mai mare centru de reciclare a deșeurilor din aluminiu din lume. Centrul va fi construit în orașul german Nachterstedt și va avea 200 de angajați. La ora actuală, în domeniul gestionării deșeurilor lucrează două milioane de oameni în întreaga Uniune, conform datelor Eurostat. Este o industrie cu un potențial uriaș, care a generat, în 2008, o cifră de afaceri de 145 de miliarde de euro. Comisia Europeană adaugă faptul că cifra ar putea fi mai mare, dacă industria ar beneficia de măsurile potrivite. Iar cele aproximativ o jumătate de milion de noi locuri de muncă „verzi“ ar genera o cifră de afaceri suplimentară de 42 de miliarde de euro. O sumă deloc de neglijat.