Solutii de criza: Portofolii de fonduri mutuale si subscrieri periodice

Diversificarea plasamentelor in mai multe fonduri monetare si de obligatiuni ar profita, in conditii de siguranta, atat de randamentele fondurilor, mai bune decat cele ale depozitelor bancare, si ar capitaliza si reusitele exceptionale ale unor fonduri, potrivit administratorilor consultati de Finante Personale. Fondurile cu plasamente in actiuni pot fi adaugate la portofoliu prin subscrieri periodice, in functie de apetitul la risc si de evolutia pietei.

Un portofoliu cu titlurile celor mai performante 15 fonduri mutuale are un randament anualizat de peste 17%, superior depozitelor bancare (poate doar cu exceptia unor oferte conjuncturale). Portofoliul construit ad-hoc de Finante Personale a presupus plasarea a circa 4.600 de lei, la inceputul anului, in cate zece titluri ale fondurilor care au avut randamente anualizate de peste 11%, in primele doua luni din 2009.
„Dobanzile primite de fonduri, ca urmare a capacitatii de negociere a administratorilor vor fi permanent situate peste nivelul dobanzilor medii din piata, fondurile de investitii cu plasamente monetare si in titluri cu venit fix oferind pe termen lung randamente situate peste dobanzile la produsele bancare clasice“, spune Radu Hanga, directorul general al firmei de administrare BT Asset Management. Cea mai buna varianta pentru investitorii conservatori ramane „plasamentul resurselor disponibile pe termen scurt in fonduri monetare, iar cele disponibile pe termen mai lung de un an in fonduri de obligatiuni“, potrivit lui Bogdan Bilaus, directorul de investitii al Raiffeisent Asset Management (RAM).

Pentru investitorii care mai au inca un anume apetit pentru risc exista si varianta anticiparii stabilizarii pietei de actiuni, prin adaugarea treptata la portofoliu si a titlurilor unor fonduri diversificate si de actiuni. „In acest caz, subscrierea lunara a unei anumite sume este o solutie foarte buna de construire a unei astfel de expuneri, atenuand riscul fluctuatiilor pe termen scurt. Rezultatele, in acest caz, trebuie asteptate intr-un orizont de cativa ani“, estimeaza Bogdan Bilaus.

„Varianta investirii sistematice este cea mai avantajoasa in conditiile actuale de piata. Investitorul va ajunge la un pret mediu de cumparare avantajos, dar nu se poate estima cand se va relua trendul crescator“, apreciaza prudent Razvan Rusu, directorul de investitii al Aviva Inestors Romania.
Alegerea fondurilor pentru un portofoliu trebuie sa tina seama mai intai de criteriile clasice, potrivit lui Daniel Stifter, directorul pentru Romania al firmei de administrare EFG-EFM: „Politica de investitii asumata prin prospect, gradul de risc declarat al fondului, indicele de cost si comisioanele fondului, perioada recomandata de mentinere a investitiei in fond si orizontul de asteptare al investitorului sunt criteriile prioritare“.

Directorul EFG EFM crede, ca si alti administratori, ca istoricul randamentului fondului „nu poate juca un rol prea mare in alegerea fondului“. Bogdan Bilaus, de la Raiffeisen Asset Managemet considera ca, „atat timp cat se face in interiorul unei categorii de fonduri, comparatia intre randamentele trecute este un instrument util pentru selectarea fondurilor“, precizand insa ca, la fondurile de actiuni si la cele diversificate, „rezultatele comparatiei sunt distorsionate de faptul ca expunerea pe actiuni variaza foarte mult chiar si in interiorul aceleiasi clase de fonduri“.
Directorul RAM este convins ca „intotdeauna trebuie sa se tina seama de indicatorul „valoarea la risc“ (value at risk, VaR), calculat de Asociatia Administratorilor de Fonduri, perioada actuala recomandand fondurile cu riscurile cele mai scazute din fiecare clasa de fonduri.

„Randamentul este pana la urma un indiciu important, dar mai conteaza si stabilitatea echipei care l-a obtinut, reputatia grupului financiar din care face aceasta parte, soliditatea lui“, adauga Eugen Voicu, presedintele Aviva Investors Romania, care propune si criteriul facilitatilor oferite la transferul resurselor investitorului intre fondurile aceluiasi administrator. Totodata, marimea activelor fondurilor vizate trebuie sa aiba un nivel care sa nu-i afecteze performanta in cazul iesirii unui investitor mare.

Avantaje
Printre cele mai importante avantaje ale fondurilor monetare este absenta comisioanelor de subscriere si retragere si comisioanele mici de administrare din aceasta perioada. Un alt avantaj este posibilitatea retragerii in 48 de ore fara a se pierde nimic din randament, caracteristica prezenta si la conturile de economii oferite de banci. Si comparatia cu acestea este in favoarea fondurilor monetare „dat fiind faptul ca, la randul lor, insesi fondurile monetare plaseaza banii in depozite cu randamente mai bune decat conturile de economii“, spune Bogdan Bilaus.
Pretul lichiditatii mai mari a fondurilor ar putea fi un randament mai mic, temporar, decat cel al unui depozit. Un portofoliu de fonduri (mai ales monetare) ar putea depasi acest incovenient, pentru ca o dobanda mare la depozit ar putea sa nu se mai prelungeasca la expirarea acestuia, intrucat s-ar putea sa nu mai fie competitiva. Nu trebuie uitat, totusi, ca, „in conditiile actuale de criza, totul este atomizat si fiecare zi este o noua aventura si este greu de ales cel mai bun mix de fonduri“, potrivit lui Leonard Visan, directorul general al Investica Asset Management“.
„De aceea, am in vedere perioade mai scurte de investitii si cred ca investitorii ar trebui sa comunice cu administratorii fondurilor cel putin o data la trei luni, pentru a se putea transfera dintr-o categorie de fond in altul in functie de evolutia pietei“, completeaza Eugen Voicu.

Trend european
Industria fondurilor mutuale romanesti a reusit performanta de a fi singura din Europa Centrala si de Est si una dintre cele cinci piete din Europa care au inregistrat subscrieri nete, potrivit ultimului raport al Asociatiei Europene a Administratorilor de Fonduri (EFAMA). Diferenta dintre sumele atrase de la investitori si rascumpararile de titluri de la acestia a fost de 86 mil., in 2008, cea mai mare dupa cea a fondurilor inregistrate in Elvetia, Lichtenstein si Suedia, desi la mare departare de acestea. Romaniei i-a urmat piata norvegiana cu 47 mil., cele cinci piete fiind singurele din Europa care au inregistrat subscrieri nete pozitive. Tocmai succesul considerabil al fondurilor monetare si de obligatiuni a adus Romaniei aceasta pozitie in top, pentru ca aceste tipuri de fonduri au atras 98 mil., in timp ce fondurile cu plasamente in actiuni au inregistrat retrageri de 12 mil. . In Bulgaria, retragerile au fost mai mari cu 103 mil. decat subscrierile, in Ungaria cu 1,7 mld., iar in Polonia cu 1,3 mld., dar aceste doua din urma piete sunt mult mai mari decat Romania. La sfarsitul anului trecut, activele nete ale fondurilor mutuale romanesti erau de 234 mil., in timp ce Ungaria si Polonia aveau 7,1, respectiv 12,8 mld. .