În Lituania, statul membru al Uniunii Europene (UE) cel mai afectat de recesiune, creşterea preţurilor de consum s-a temperat în iulie pentru a patra lună la rând.
Deflaţia reprezintă în general un semn de recesiune gravă care se auto-susţine şi din care este foarte greu de ieşit, pentru că întrega economie este afectată de faptul că populaţia preferă să nu cheltuiască şi să aştepte o nouă reducere a preţurilor, diminuând astfel cererea şi investiţiile.
O creştere a ratei şomajului provoacă noi reduceri ale cererii şi împinge statul către un cerc vicios ce poate distruge întreaga economie. Acest fenomen nu afectează doar statele ex-comuniste care au aderat la UE.
Deflaţia printre cele mai mari 16 economii europene atins nivelul de 0,6% în iulie, după ce în iunie nivelul se cifra la 0,1%.
În vestul Uniunii, deflaţia este cauzată în mare parte de reducerea preţului la petrol şi la alte produse, din cauza crizei financiare globale, scrie AFP.
În statele baltice, acest fenoment reprezintă şi consecinţa unei degradări profunde a consumului intern.
"Până în acest moment preţurile în Lituania erau prea ridicate, din cauza creşterii rapide a consumului", a declarat, pentru AFP, Rimantas Rudzkis, analist al băncii DnB Nord, din Vilnius.
"Încasările guvernului din taxe se vor reduce din cauza deflaţiei", a adăugat acesta,
"Trecem printr-o perioadă foarte dificilă şi nu văd niciun semn de revenire a economiilor statelor baltice", a precizat Rudzikis.
Lituania, care este precum Estonia şi Letonia un stat ex-sovietic ce şi-a dobândit independenţa în 1991, şi-a consolidat o reputaţie bună datorită unei creşteri economice rapide, mai ales după aderarea la UE în 2004.
Acest stat baltic, de 3,3 milioane locuitori, a înregistrat o creştere de 8,7% a produsului intern brut (PIB) în 2007, consumul fiind susţinut de creditare şi de sumele trimise acasă de lituanienii ce muncesc în străinătate.
Această creştere rapidă a provocat o accentuare a inflaţiei care a atins nivelul de 12,5% în iunie 2008.
Creşterea PIB-ului lituanian s-a temperat la 3% în 2008, însă banca centrală a Lituaniei a publicat săptămâna trecută o prognoză şi mai pesimistă privind evoluţia produsului intern brut, mizând pe o scădere de 19,3% în 2009.
Pentru a combate criza, guvernul a majorat taxa pe valoarea adăugată (TVA) şi a decis reduceri bugetare importante, precum scăderi ale salariilor angajaţilor din sectorul public.
Un alt stat vecin, Letonia, negociază cu Fondul Monetar Internaţional (FMI) şi Uniunea Europeană acordarea unor noi tranşe din împrumutul destinat susţinerii economiei.
În Letonia, creşterea preţurilor s-a temperat la 2,5% în iulie, departe de nivelul de 17,9% înregistrat în mai 2008.
În Estonia, preţurile de consum au scăzut cu 0,7% în iulie 2009 faţă de perioada similară din 2008.
Deflaţia reprezintă în general un semn de recesiune gravă care se auto-susţine şi din care este foarte greu de ieşit, pentru că întrega economie este afectată de faptul că populaţia preferă să nu cheltuiască şi să aştepte o nouă reducere a preţurilor, diminuând astfel cererea şi investiţiile.
O creştere a ratei şomajului provoacă noi reduceri ale cererii şi împinge statul către un cerc vicios ce poate distruge întreaga economie. Acest fenomen nu afectează doar statele ex-comuniste care au aderat la UE.
Deflaţia printre cele mai mari 16 economii europene atins nivelul de 0,6% în iulie, după ce în iunie nivelul se cifra la 0,1%.
În vestul Uniunii, deflaţia este cauzată în mare parte de reducerea preţului la petrol şi la alte produse, din cauza crizei financiare globale, scrie AFP.
În statele baltice, acest fenoment reprezintă şi consecinţa unei degradări profunde a consumului intern.
"Până în acest moment preţurile în Lituania erau prea ridicate, din cauza creşterii rapide a consumului", a declarat, pentru AFP, Rimantas Rudzkis, analist al băncii DnB Nord, din Vilnius.
"Încasările guvernului din taxe se vor reduce din cauza deflaţiei", a adăugat acesta,
"Trecem printr-o perioadă foarte dificilă şi nu văd niciun semn de revenire a economiilor statelor baltice", a precizat Rudzikis.
Lituania, care este precum Estonia şi Letonia un stat ex-sovietic ce şi-a dobândit independenţa în 1991, şi-a consolidat o reputaţie bună datorită unei creşteri economice rapide, mai ales după aderarea la UE în 2004.
Acest stat baltic, de 3,3 milioane locuitori, a înregistrat o creştere de 8,7% a produsului intern brut (PIB) în 2007, consumul fiind susţinut de creditare şi de sumele trimise acasă de lituanienii ce muncesc în străinătate.
Această creştere rapidă a provocat o accentuare a inflaţiei care a atins nivelul de 12,5% în iunie 2008.
Creşterea PIB-ului lituanian s-a temperat la 3% în 2008, însă banca centrală a Lituaniei a publicat săptămâna trecută o prognoză şi mai pesimistă privind evoluţia produsului intern brut, mizând pe o scădere de 19,3% în 2009.
Pentru a combate criza, guvernul a majorat taxa pe valoarea adăugată (TVA) şi a decis reduceri bugetare importante, precum scăderi ale salariilor angajaţilor din sectorul public.
Un alt stat vecin, Letonia, negociază cu Fondul Monetar Internaţional (FMI) şi Uniunea Europeană acordarea unor noi tranşe din împrumutul destinat susţinerii economiei.
În Letonia, creşterea preţurilor s-a temperat la 2,5% în iulie, departe de nivelul de 17,9% înregistrat în mai 2008.
În Estonia, preţurile de consum au scăzut cu 0,7% în iulie 2009 faţă de perioada similară din 2008.
