Spre deosebire de autorităţi, companiile private au anticipat mult mai devreme căderea economică, iar strategiile adoptate au fost în consecinţă - au concediat aproape 170.000 de oameni, au redus salariile în medie cu 20%, au îngheţat angajările, au amânat investiţiile, au început să economisească şi au creditat statul. De altfel, companiile care au muncit pentru stat au fost primele care au avut probleme de lichiditate şi au fost nevoite să recurgă la tăieri masive de costuri.
Un studiu recent al companiei de consultanţă Hewitt Associates arăta că 41% dintre companiile private şi-au redus fondurile de salarii, în timp ce 46% au menţinut acelaşi nivel şi doar 13% au operat majorări. Una dintre primele soluţii la care au recurs companiile pentru a se menţine pe linia de plutire este îngheţarea intenţiilor de angajare, pentru care au optat mai bine de jumătate dintre firmele private.
Aproape 573.000 de şomeri erau înregistraţi la finele lunii iulie la Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM), ceea ce a împins rata şomajului la un nivel de 6,3% - record al ultimilor cinci ani. Cu toate acestea, numărul celor fără un loc de muncă este mult mai mare, dacă se ia în calcul faptul că o bună parte dintre aceştia nu sunt înregistraţi oficial. Din statistica oficială reiese că şomerii care provin din mediul privat sunt de trei ori mai mulţi decât cei din sectorul de stat. Liderii marilor centrale sindicale au păreri diferite cu privire la măsura concediului fără plată, propusă de Guvern.
“Este un demers prost gândit. Prin trimiterea în concediu se poate ajunge ca unele instituţii să nu mai poată funcţiona, angajaţii vor fi ţinuţi peste program, munca voluntară neplătită fiind o soluţie mai bună”, a spus preşedintele Blocului Naţional Sindical (BNS), Dumitru Costin. Acesta a precizat că organizaţia pe care o conduce reprezintă doar 30.000 de bugetari, majoritatea din administraţia publică, din cultură şi din Poşta Română, în general din instituţii care au deficit de personal.
Măsurile adoptate de companiile private au avut ca efect o creştere a conturilor acestora cu 13,5% în primele şase luni, potrivit statisticilor Băncii Naţionale a României (BNR). Neaplicarea unor măsuri similare în sectorul de stat a avut ca efect explozia deficitului bugetar la aproape 10%, în cel de-al doilea trimestru al anului.
Bugetarii sunt nemulţumiţi de varianta vacanţei forţate, în timp ce angajaţii din mediul privat acceptă toate măsurile anunţate de patroni, numai pentru a-şi păstra locurile de muncă. Centralele sindicale, care reprezintă, de fapt, mai mult mediul privat decât pe cel de stat, sar în apărarea bugetarilor, acuzând autorităţile că fac economie pe spatele salariaţilor, în loc să stopeze risipa banului public.
“Guvernul a fost incapabil, timp de şapte luni, să stopeze risipa banului public, a tolerat achiziţiile publice absurde, evaziunea şi frauda fiscală şi munca la negru, şi prima soluţie pe care o găseşte pentru reducerea cheltuielilor este să taie din salariile aparatului bugetar, care, oricum, este subdimensionat”, acuză preşedintele BNS.
Acesta consideră că “statul reintroduce conceptul de muncă forţată în România”.
Exemple de măsuri aplicate în mediul privat
Siderurgie/metalurgie
- ArcelorMittal a trimis anul acesta în şomaj tehnic, pentru cel puţin zece zile, pe toţi cei aproximativ 15.000 de salariaţi pe care îi are în România. Combinatul de aluminiu Alro Slatina şi-a redus personalul cu aproximativ 12%, numai în primul trimestru al anului.
Energie
