“Cred că participaţia statului la compania de proiect care va construi unităţile 3 şi 4 ale Centralei Nuclear-Electrice de la Cernavodă s-ar putea diminua de la 51% până la 20%, de la cât au plecat iniţial negocierile. Am citit şi noi afirmaţiile ministrului Videanu referitoare la flexibilitatea în negociere. Având în vedere că România deja a împrumutat de la FMI, nu ştiu cum îşi va mai susţine statul partea de finanţare la proiect”, a precizat Adrian Borotea.
Ministrul economiei, Adriean Videanu, a declarat, marţi, în cadrul unei conferinţe de presă la Cernavodă, că faza de pre-proiect la reactoarele 3 şi 4 de la Cernavodă, care iniţial ar fi trebuit să dureze 18 luni, este prea lungă şi trebuie urgentată. "Nu s-a pus problema diminuării participaţiei statului la proiect, în acest moment. Vom avea suficientă flexibilitate în procedurile pentru demararea cât mai rapidă a acestei investiţii", a explicat atunci Videanu.
Reprezentantul CEZ România îşi menţine estimările privind costurile totale ale construirii celor două reactoare, de până la trei miliarde euro, în loc de patru miliarde euro, cât estimase Guvernul Tăriceanu. Cu o participaţie de 51%, statul român ar suporta jumătate din costurile de finanţare.
În cazul în care se decide renegocierea participaţiei statului la EnergoNuclear, care prin Nuclearelectrica deţine în prezent 51%, celelalte 30% din acţiuni s-ar împărţi la ceilalţi şase investitori, fie în mod egal, fie, de exemplu, patru dintre ei ar putea avea 15%, iar ceilalţi doi, 10% din acţiuni, potrivit lui Borotea.
O altă variantă ar fi să fie cooptaţi în proiect şi alţi investitori, acesta fiind însă un lucru mai puţin probabil, întrucât negocierile cu aceştia ar dura prea mult, a subliniat reprezentantul CEZ România.
Reprezentanţii Ministerului Economiei (ME) nu exclud această variantă şi spun că orice este posibil.
“Acel procent de 51% este prevăzut într-o Hotărâre de Guvern, însă orice este posibil”, afirmă reprezentanţii ME.
La rândul său, directorul general al Nuclearelectrica, Pompiliu Budulan, a declarat agenţiei NewsIn că nu a fost nicio discuţie legată de acest lucru. “Noi vrem să comasăm perioada de pre-proiect de 18 luni. Disponibilitate pentru reducerea participaţiei există, doar că nu s-a discutat încă, nu s-a luat o decizie”, a explicat Budulan.
Directorul general al Nuclearelectrica a mai spus că, dacă cineva ar propune diminuarea participaţiei statului, această propunere va fi luată în considerare.
Faza de pre-proiect costă 30 milioane de euro, bani asiguraţi de fiecare companie implicată, conform participaţiei.
Nuclearelectrica şi cei şase investitori, ArcelorMittal, CEZ, GdF-Suez, Enel, Iberdrola şi RWE Power, au semnat, la 20 noiembrie 2008, Acordul Investitorilor pentru înfiinţarea companiei de proiect (SC EnergoNuclear SA) care va construi, pune în funcţiune şi exploata Unităţile 3 şi 4 de la CNE Cernavodă. În urma negocierilor, s-a decis ca împărţirea acţiunilor între partenerii de proiect să fie astfel: Nuclearelectrica - 51%, CEZ - 9,15%, GdF-Suez - 9,15%, Enel - 9,15%, RWE Power - 9,15%, iar ArcelorMittal şi Iberdrola, fiecare câte 6,2%.
Unităţile 3 şi 4 ar urma să fie puse în funcţiune după 2016.
Costul estimat pentru cele două reactoare este de patru miliarde de euro, iar fiecare unitate va avea o putere instalată de 720 MW. Durata de viaţă a unei unităţi este de 30 de ani, cu posibilitatea prelungirii până la 40 de ani. Unităţile 3 şi 4 de la CNE Cernavodă vor folosi tehnologie de tip CANDU 6.
Procesul de negociere cu cei şase investitori interesaţi a început la 4 decembrie 2007.
Sursa: NewsIn
Acest articol nu reprezintă consultanță financiară.
