Administrația Donald Trump analizează posibilitatea unor acorduri economice cu Rusia înainte de încheierea războiului din Ucraina, într-o schimbare față de poziția exprimată anterior de Casa Albă. Potrivit The New York Times, ideea este ca perspectiva unor afaceri cu Statele Unite să devină un stimulent suplimentar pentru Moscova și pentru oamenii din anturajul lui Vladimir Putin să accepte compromisuri în negocierile de pace.
Nu este clar deocamdată ce acorduri ar putea fi semnate și nici dacă administrația americană a luat o decizie definitivă. Surse apropiate negocierilor citate de New York Times spun că este analizată posibilitatea unor înțelegeri economice separate, care să înceapă chiar înaintea unui acord de pace mai amplu.
De la „mai întâi războiul, apoi afacerile” la o nouă strategie
Schimbarea este importantă pentru că anul trecut Donald Trump transmitea un mesaj diferit. Înaintea întâlnirii cu Vladimir Putin din Alaska, președintele american spunea că Rusia dorește să facă afaceri cu Statele Unite, dar că acestea nu vor începe până când războiul nu va fi rezolvat.
Acum, administrația ia în calcul exact inversarea acestei succesiuni: anumite proiecte economice ar putea începe înainte de încheierea conflictului, pentru a demonstra Moscovei că Washingtonul dorește într-adevăr o resetare a relațiilor.
Potrivit oficialului american citat de NYT, asemenea acorduri ar putea avea și o componentă politică. Ideea este că apropierea economică ar putea convinge membri ai elitei ruse care se opun unei relații mai strânse cu Statele Unite că administrația Trump este serioasă în privința unei noi relații cu Moscova.
Rusia a pus deja pe masă proiecte economice
Discuțiile economice nu sunt o noutate pentru partea rusă.
După întâlnirea din 5 septembrie dintre Vladimir Putin și emisarii americani Steve Witkoff și Jared Kushner, consilierul pentru politică externă al Kremlinului, Iuri Ușakov, a declarat că au fost discutate „chestiuni economice” și posibile proiecte ruso-americane majore, reciproc avantajoase.
Moscova a promovat în ultimele luni idei de cooperare în domeniul energiei, al materiilor prime, al investițiilor și al proiectelor din Arctica. Deocamdată, însă, niciunul dintre aceste proiecte nu reprezintă un acord economic ruso-american anunțat oficial.
Negocierile de pace rămân blocate
Problema principală este că negocierile privind încheierea războiului nu au produs până acum un compromis asupra teritoriilor ucrainene.
Administrația americană încearcă să reia procesul diplomatic. Steve Witkoff și Jared Kushner au mers în septembrie atât la Moscova, cât și la Kiev, iar partea ucraineană a indicat că negocierile trilaterale SUA-Rusia-Ucraina ar putea fi reluate în octombrie.
În acest context, Washingtonul pare să testeze o combinație de presiune și stimulente: Moscova este amenințată cu un regim mai dur de sancțiuni, dar i se oferă simultan perspectiva unei normalizări economice dacă acceptă pași către încheierea războiului.
Congresul trimite în același timp un mesaj dur Moscovei
Paradoxul este că, exact în momentul în care administrația Trump analizează posibile afaceri cu Rusia, Congresul american a adoptat un amplu proiect de sancțiuni.
Camera Reprezentanților a aprobat miercuri, cu 262 de voturi pentru și 159 împotrivă, proiectul de lege „Lindsey O. Graham Sanctioning Russia and Iran Act of 2026”, trimițându-l președintelui pentru promulgare.
Legislația îi acordă președintelui autoritatea de a impune tarife de până la 100% asupra unor țări care cumpără cantități importante de petrol și gaze rusești și introduce sancțiuni suplimentare împotriva unor oficiali, oameni de afaceri și instituții financiare rusești.
Donald Trump și-a exprimat sprijinul pentru proiect, iar acesta a ajuns acum pe biroul său.
Presiune și recompensă, în același timp
Cele două evoluții pot părea contradictorii, dar din perspectiva negocierilor ele pot funcționa ca două instrumente diferite.
Pe de o parte, Washingtonul poate crește costul economic al continuării războiului prin sancțiuni și prin amenințarea unor tarife asupra cumpărătorilor de energie rusească. Pe de altă parte, poate oferi Moscovei perspectiva unor beneficii economice dacă aceasta face pași concreți către un acord de pace.
Pentru Kremlin, diferența dintre cele două scenarii este majoră. Rusia ar putea avea acces la proiecte, investiții și relații comerciale occidentale într-un moment în care sancțiunile au restrâns puternic aceste legături. Pentru Washington, miza ar fi transformarea acestei perspective economice într-un instrument de negociere.
Deocamdată, însă, este vorba despre o strategie aflată în discuție, nu despre o reluare efectivă a relațiilor comerciale dintre SUA și Rusia. NYT notează că natura exactă a eventualelor acorduri nu este încă stabilită.
Washingtonul încearcă o altă cale spre Kremlin
Noua abordare arată cât de mult s-a schimbat calculul administrației americane în raport cu războiul din Ucraina. Dacă până acum normalizarea economică era prezentată drept o recompensă care urma să vină după încheierea conflictului, acum administrația analizează dacă perspectiva acestei normalizări poate fi folosită chiar înainte de pace pentru a obține concesii.
În paralel, însă, Congresul împinge în direcția opusă, printr-un pachet de sancțiuni care poate crește presiunea asupra Moscovei.
Astfel, politica americană față de Rusia se construiește în acest moment pe două piste simultane: presiune economică pentru a determina Moscova să negocieze și promisiunea unei relansări economice pentru a o convinge să accepte un compromis.
