Președintele Donald Trump a făcut luni un anunț surprinzător potrivit căruia Statele Unite și Iranul sunt pregătite să înceapă discuții directe privind programul nuclear al Teheranului, dar ministrul iranian de externe a declarat că discuțiile din Oman vor fi indirecte.
Trump spune că SUA și Iranul sunt pregătite pentru discuții directe, Teheranul spune că vor fi indirecte
Într-un alt semn al drumului dificil către orice acord între cei doi inamici geopolitici, Trump a lansat un avertisment dur că, dacă discuțiile nu vor avea succes, "Iranul va fi în mare pericol".
Iranul a respins în ultimele săptămâni cererile lui Trump ca acesta să negocieze direct programul său nuclear sau să fie bombardat, iar luni părea să rămână pe această poziție.
"Avem discuții directe cu Iranul și acestea au început. Vor continua sâmbătă. Avem o întâlnire foarte importantă și vom vedea ce se poate întâmpla", a declarat Trump reporterilor în Biroul Oval în timpul unei întâlniri cu premierul israelian Benjamin Netanyahu, aflat în vizită.
"Și cred că toată lumea este de acord că încheierea unui acord ar fi preferabilă", a spus Trump. El a adăugat că discuțiile de sâmbătă cu Iranul vor fi la un nivel foarte înalt, fără a elabora. El a refuzat să spună unde vor avea loc discuțiile, dar a susținut posibilitatea încheierii unui acord.
Ministrul iranian de externe Abbas Araqchi a postat pe X că discuțiile indirecte la nivel înalt vor avea loc în Oman adăugând: "Este la fel de mult o oportunitate pe cât este un test. Mingea este în terenul Americii".
SUA și Iranul au purtat discuții indirecte în timpul mandatului fostului președinte Joe Biden, însă acestea nu au înregistrat progrese sau au înregistrat progrese reduse. Ultimele negocieri directe cunoscute între cele două guverne au avut loc în timpul președintelui de atunci Barack Obama, care a condus acordul nuclear internațional din 2015 pe care Trump l-a abandonat ulterior.
Avertismentele lui Trump privind o acțiune militară împotriva Iranului au stârnit nervii deja tensionați în Orientul Mijlociu după războiul deschis din Gaza și Liban, loviturile militare din Yemen, schimbarea conducerii în Siria și schimburile de focuri israeliano-iraniene.
Trump, care a consolidat prezența militară a SUA în regiune de la preluarea mandatului în ianuarie, a declarat că ar prefera un acord privind programul nuclear al Iranului în locul unei confruntări armate și, la 7 martie, a declarat că i-a scris liderului suprem Ayatollah Ali Khamenei pentru a sugera discuții.
Oficialii iranieni au declarat la momentul respectiv că Teheranul nu va fi constrâns la negocieri.
"Iranul nu poate avea o armă nucleară și, dacă discuțiile nu vor avea succes, chiar cred că va fi o zi foarte proastă pentru Iran", a declarat Trump luni în Biroul Oval.
Discuțiile directe nu vor avea loc fără aprobarea explicită a lui Khamenei, care a declarat în februarie că negocierile cu SUA nu sunt "inteligente, înțelepte sau onorabile".
IRANUL PREFERĂ NEGOCIERILE INDIRECTE
Cu câteva ore înainte de anunțul lui Trump, purtătorul de cuvânt al Ministerului iranian de Externe, Esmail Baghaei, a declarat că Iranul așteaptă un răspuns din partea SUA la propunerea Teheranului pentru negocieri indirecte. El a declarat că Republica Islamică consideră că a făcut o ofertă generoasă, responsabilă și onorabilă.
După ce Trump a vorbit, un înalt oficial iranian, vorbind sub condiția anonimatului, a declarat pentru Reuters: "Discuțiile nu vor fi directe … Vor fi cu medierea Omanului". Oman, care întreține relații bune atât cu SUA, cât și cu Iranul, a fost mult timp un canal pentru mesajele dintre statele rivale.
Publicația iraniană Nournews, afiliată principalului organism de securitate al țării, a descris declarația lui Trump cu privire la o întâlnire directă planificată ca făcând parte dintr-o "operațiune psihologică menită să influențeze opinia publică internă și internațională".
Un al doilea oficial iranian, vorbind sub rezerva anonimatului, a declarat la sfârșitul săptămânii că este posibil să existe o fereastră de aproximativ două luni pentru a ajunge la un acord, citând îngrijorările că vechiul inamic al Iranului, Israelul, ar putea lansa propriul atac dacă discuțiile durează mai mult.
Netanyahu, care a arătat puțin sprijin pentru negocierile SUA cu Iranul, a declarat că dacă diplomația ar putea împiedica Teheranul să obțină vreodată arme nucleare "într-un mod complet, așa cum s-a făcut în Libia, cred că ar fi un lucru bun".
În timpul mandatului său 2017-2021, Trump a retras SUA din acordul din 2015 dintre Iran și puterile mondiale, conceput pentru a limita activitatea nucleară sensibilă a Iranului în schimbul reducerii sancțiunilor. Trump a reimpus, de asemenea, sancțiuni americane radicale.
De atunci, Iranul a depășit cu mult limitele acordului privind îmbogățirea uraniului.
Puterile occidentale acuză Iranul că are un program clandestin de dezvoltare a capacității de a produce arme nucleare prin îmbogățirea uraniului peste ceea ce, în opinia lor, este justificabil pentru un program civil de energie atomică.
Teheranul afirmă că programul său nuclear este în întregime în scopuri energetice civile.
Consiliul de Securitate Națională al Casei Albe nu a răspuns imediat la o cerere de detalii.
Schimbarea are loc într-un moment precar pentru "Axa de rezistență" regională a Teheranului, pe care a creat-o cu costuri mari de-a lungul deceniilor pentru a se opune Israelului și influenței SUA. Axa a fost grav slăbită de la atacul grupării palestiniene Hamas asupra Israelului la 7 octombrie 2023, care a provocat un conflict în Orientul Mijlociu.
Hamas din Gaza și Hezbollah din Liban au fost lovite de Israel de la începutul războiului din Gaza, în timp ce mișcarea Houthi din Yemen a fost vizată de lovituri aeriene americane începând de luna trecută. Israelul a afectat grav apărarea aeriană a Iranului anul trecut.
Căderea președintelui sirian Bashar al-Assad, un alt aliat-cheie al Iranului, a slăbit și mai mult influența Republicii Islamice.
Acest articol nu reprezintă consultanță financiară.
