Supravegherea băncilor din zona euro, nou motiv de neînţelegere între Germania şi CE

Comisarul european responsabil pentru piaţa internă, Michel Barnier, este citat în ziarul Sueddeutsche Zeitung unde îşi susţine opinia ca toate cele 6.000 de bănci trebuie să se subordoneze Băncii Central Europene, “care va coopera în strânsă legătură cu organismele naţionale de supraveghere”.

Spre deosebire de opinia CE, Schaeuble spune că “noul organism european trebuie să aibă responsabilităţi reale şi bine definite, înyestrat cu puteri coercitive şi resurse adecvate”. Din aceste motive el consideră că trebuie să se adreseze băncilor care pot prezenta riscuri sistemice la nivel european. El adugă că este de bun simţ că acest scop nu poate fi atins de o instuţie europeană reglementatoare care să supravegheze direct toate cele 6.000 de instituţii de credit ce activează în cele 17 state ce utilizează euro.

Schaeuble prezintă punctul de vedere al unei bune părţi a societăţii germane, inclusiv Cancelarul Angela Merkel susţinând că nu exsită motive pentru extinderea controlul BCE până la nivelul micilor bănci regionale de economii.

În schimb, Barnier declară că “suntem convinşi că toate băncile trebuie să se supună unui control centralizat, în caz contrar putând apărea probleme grave.” Comisarul european adaugă că toate băncile care vor fi sprijinite prin accesarea fondului permanent de salvare din zona euro să se supună regulilor şi să se subordoneze organismului central începând cu luna ianuarie a anului trecut. Marile bănci se vor supune controlului direct al BCE din iulie 2013, sistemul urmând a fi extins la întregul sistem bancar din zona euro cu luna ianuarie 2014.

Întrebat în cadrul unei conferinţe de presă, la Bruxelles, purtătorul de cuvânt al lui Barnier, Stefaan De Rynck, a lăsat să se înţeleagă că BCE nu va fi forţată să supravegheze direct toate băncile.

 

"Este clar că toate băncile trebuie să fie acoperite de un mecanism de supraveghere unic, credem că acest lucru este important pentru credibilitatea sistemului", a spus el. Însă, "sarcinile de supraveghere de la o zi la alta vor diferi în funcţie de bancă şi va fi mecanismul de supraveghere cel care va decide".

 

Potrivit lui Barnier, dispozitivul european de supraveghere este o propunere "istorică" pentru adâncirea proiectului european şi este esenţial pentru a readuce o stabilitate financiară de care economia reală are nevoie.

 

Pentru a evita toate conflictele de interese cu responsabilităţile BCE în materie de politică monetară, supravegherea va reveni unui consiliu "separat" de Consiliul Guvernatorilor, şi preşedintele său "va raporta Parlamentului European, pentru a stabili un control democratic asupra acestei noi organizaţii".

 

Michel Barnier a subliniat că această supraveghere bancară va fi o etapă spre o uniune bancară, "un sistem mai integrat", care se va traduce în special prin implementarea unei "autorităţi europene de rezolvare a crizelor bancare".