Tăriceanu: "Nu sunt bani pentru majorări salariale!"

"Vreau să fiu foarte clar. Chiar dacă CCR ar da un aviz favorabil, vă spun foarte clar: nu sunt bani! Să nu îşi imagineze cineva că sunt banii puşi undeva şi doar aşteptăm să îi plătim. Nu sunt bani pentru aceste majorări salariale", a declarat Tăriceanu vineri, la finalul discuţiilor cu sindicaliştii.

Premierul a adăugat că o eventuală decizie de majorare a salariilor ar fi "cu atât mai nesăbuită" în contextul crizei financiare internaţionale.

Rugat de ziarişti să comenteze afirmaţiile sindicaliştilor, potrivit cărora banii există, Tăriceanu a explicat că bugetul are resurse, dar acestea nu pot fi direcţionate doar către salarii, în defavoarea investiţiilor.

Guvernul a trimis joi, la Curtea Constituţională, sesizarea privind neconstituţionalitatea Legii adoptate de Camera Deputaţilor săptămâna trecută, care prevede majorarea salariilor cadrelor didactice cu 50%.

Premierul Tăriceanu a anunţat sâmbătă că Executivul va contesta la Curtea Constituţională Legea, argumentul invocat fiind un conflict de interese între Guvern şi Parlament. "Baza acestei sesizări este nerespectarea prevederilor neconstituţionale care cer în mod explicit ca, de câte ori se ia o măsură de acest gen, cu impact financiar, să fie indicate şi sursele de finanţare, care evident nu există", a spus Tăriceanu.

Şeful Executivului a anunţat totodată că i-a trimis preşedintelui Traian Băsescu o scrisoare prin care îl informează că actul normativ, care va merge la preşedinţie pentru promulgare, încalcă prevederile constituţionale. Tăriceanu a spus că îşi doreşte foarte mult să existe din partea preşedintelui o atitudine "pe aceeaşi linie de conduită" cu cea a Guvernului în privinţa Legii care prevede majorarea cu 50% a salariilor cadrelor didactice.

Ministrul Finanţelor, Varujan Vosganian, a explicat săptămâna trecută că majorarea salariilor bugetarilor ar duce la o creştere a fondului de salarii cu şase miliarde de euro, iar această decizie ar însemna fie eliminarea investiţiilor programate din bugetul de stat, fie un deficit de 7% (din PIB) în 2009. Creşterea deficitului bugetar până la 7% din PIB ar înseamna încălcarea, de către România, a prevederilor Tratatului de la Maastricht şi punerea în discuţie a statului de membru UE, a atras atenţia Vosganian.

Aproape 10.000 de sindicalişti afiliaţi CNSLR Frăţia, BNS, Cartel Alfa şi CSDR, care au participat marţi la mitingul organizat în Piaţa Constituţiei, au cerut majorarea salariilor bugetarilor la cel puţin 1500 de lei, precum şi condiţii mai bune de muncă.

Cadrele didactice afiliate Federaţiei Spiru Haret, FSLI şi Alma Mater au anunţat marţi că vor organiza un miting în Capitală, în cursul săptămânii viitoare. Profesorii sunt dispuşi chiar să declanşeze greva generală dacă salariile din învăţământ nu vor creşte cu 50%, potrivit Legii aprobate în Parlament şi contestată de Guvern la Curtea Constituţională.

Luni, cadrele medicale afiliate Sanitas au hotărât să ceară majorarea cu 60% a salariilor persoanelor din sistemul sanitar.
Şi sindicaliştii din administraţie au anunţat, marţi, că vor intra în grevă generală în 16 octombrie, dacă guvernanţii nu le vor aproba creşterile salariale solicitate, de 50%.

Tot marţi, sindicatele din SRR, SRTv şi Agerpres, afiliate MediaSind, au cerut majorarea salariilor cu 25%, ameninţând că dacă revendicările nu le vor fi soluţionate în cel mai scurt timp posibil, pe data de 18 octombrie 2008 va fi convocat congresul MediaSind, unde se va hotărî declanşarea acţiunilor de protest: pichetarea sediului Guvernului şi a Parlamentului, acţionarea în instanţă a administraţiilor SRR, SRTv şi Agerpres pentru nerespectarea contractelor colective de muncă şi, nu în ultimul rând, declanşarea grevei generale.

Tăriceanu a invitat sindicaliştii pentru discuţii, vineri, la Palatul Victoria, dar le-a spus că întâlnirea nu a fost convocată în scopul negocierii salariilor, ci reprezintă o consultare privind evoluţia acestora.

Preşedintele Traian Băsescu a făcut, vineri, un apel la responsabilitate către Guvern, Parlament şi sindicate şi a precizat că deprecierea cursului leului a fost generată de competiţia între Executiv şi Legislativ de a folosi banii publici pentru a-şi face campanie electorală.

Şeful statului a declarat că "o eventuală lipsă de responsabilitate" a Guvernului, Parlamentului şi sindicatelor ar putea aduce criza financiară "la noi acasă", iar cei care vor fi afectaţi sunt tocmai aceia "pentru care se clamează acum grija". Băsescu a pus pe lista potenţialilor afectaţi de criza financiară oamenii cu venituri mici din sistemul de educaţie, profesorii, funcţionarii publici, pensionarii, cei care au împrumuturi la bănci sau întreprinderile mici şi mijlocii care au angajate credite în valută.


Sursa: NewsIn