Tăriceanu vrea participarea României şi Turkmenistanului la proiecte energetice comune

În cadrul discuţiilor purtate miercuri la Palatul Victoria, Tăriceanu a menţionat posibilitatea participării României şi Turkmenistanului la proiecte comune în domenii precum enegia, transporturile, construcţiile, agricultura şi educaţia. Şeful Executivului a mai spus că România este gata să ofere burse de studii pentru tinerii turkmeni, atât la nivel universitar cât şi preuniversitar.

Preşedintele Turkmenistanului, Gurbangulî Berdîmuhamedov, şi-a exprimat interesul pentru participarea firmelor din România la licitaţiile internaţionale organizate pentru marile proiecte de infrastructură din ţara sa.

Gurbangulî Berdîmuhamedov s-a întâlnit şi cu şeful statului şi urmează să meargă la Ploieşti, unde se va întâlni cu membrii conducerii Universităţii de Petrol şi Gaze.

Ministrul de externe Lazăr Comănescu a fost în Turkmenistan în prima sa vizită în străinătate în calitate de şef al diplomaţiei, principalul obiectiv al vizitei fiind promovarea proiectul Nabucco şi evidenţierea interesului părţii române pentru un efort comun de intensificare a colaborarii în domeniul energetic, atât în ceea ce priveşte producţia de hidrocarburi, dar şi transportul acestora, precum şi în alte sectoare economice care prezintă interes pentru comunităţile de afaceri din România şi Turkmenistan.

Gurbangulî Berdîmuhamedov vine la Bucureşti pentru a doua oară în decurs de câteva luni. În aprilie, el a reprezentat Turkmenistanul pentru prima dată la un summit al NATO.

Vizita sa la Bucureşti intervine în condiţiile în care săptămâna trecută presa rusă vorbea despre un eşec al negocierilor dintre Rusia şi Turkmenistan în sectorul energetic. Gazprom dorea să cumpere întreaga producţie de gaze naturale a Turkmenistanului, ceea ce ar fi însemnat practic eşuarea proiectului Nabucco, destinat să reducă dependenţa energetică a Europei de Rusia.

Gigantul energetic Gazprom a propus recent Azerbaidjanului şi Turkmenistanului cumpărarea întregii producţii de gaze naturale aparţinând celor două state din Asia Centrală, la preţuri apropiate de cele europene. În cazul în care fostele republici sovietice vor accepta propunerea, Rusia va obţine dreptul de a monopoliza administrarea resurselor energetice (de gaze naturale) din regiune şi, practic, va îngropa proiectul occidental Nabucco.

Pentru a ocoli Gazprom ca intermediar, europenii vor să construiască gazoductul Nabucco, ce ar urma să aducă gazul turkmen către Austria, trecând prin Turcia şi prin Balcani.

Occidentalii, în special Statele Unite, încurajează Turkmenistanul să iasă de sub monopolul Moscovei asupra căilor de export al gazului turkmen.

Pe de altă parte, comisarul european pentru energie Andris Piebalgs şi preşedintele Turkmenistanului au semnat în luna mai un memorandum de înţelegere privind cooperarea în domeniul energetic, în special în ce priveşte exporturile de gaze naturale care ar putea alimenta conducta europeană Nabucco."Turkmenistanul poate fi o destinaţie atractivă pentru investiţiile UE în dezvoltarea de noi câmpuri de petrol şi gaze şi în acelaşi timp UE poate oferi o piaţă atractivă pentru produsele energetice turkmene. Memorandumul de înţelegere semnat demonstrează clar cât au de câştigat cele două părţi dintr-un parteneriat energetic constructiv", a declarat comisarul Piebalgs. În luna aprilie, comisarul pentru relaţii externe şi politică de vecinătate Benita Ferrero-Waldner obţinuse promisiunea preşedintelui Berdîmuhamedov pentru furnizarea anuală a 10 miliarde de metri cubi de gaz către Uniunea Europeană.

Dezvoltarea Nabucco, gazoduct cu o lungime de 3.300 de kilometri care ar trebui să lege câmpurile de gaz de la Marea Caspică de Uniunea Europeană, ocolind Rusia, este considerat un proiect esenţial pentru UE, însă consorţiul însărcinat să construiască gazoductul nu reuşeşte să demareze proiectul pentru că investitorii sunt reticenţi că pe termen lung europenii vor putea să asigure cei 30 de miliarde de metri cubi de gaz pe an necesari funcţionării sale. Construcţia gazoductului european ce ar urma să tranziteze şi România este programată să înceapă în 2010. Din consorţiu fac parte grupul german RWE, OMV (Austria), MOL (Ungaria), Botaş (Turcia), Bulgargaz (Bulgaria) şi Transgaz (România). Proiectul este promovat de către Comisia Europeană în încercarea de a reduce dependenţa UE de importurile de gaz din Rusia, mai ales după criza gazelor dintre Rusia şi Ucraina din ianuarie 2006. Costurile gazoductului sunt în prezent estimate la 7,9 miliarde de euro.

Unii experţi spun că fără sprijinul Turkmenistanului, unul dintre producătorii majori de gaz din Asia Centrală, proiectul Nabucco nu este realizabil. Azerbaidjanul, Iranul, Turkmenistanul şi, mai recent, Irakul, care se bucură de sprijinul Statelor Unite, au fost luate în considerare ca posibili furnizori de gaz pentru Nabucco.

Rusia este sceptică în ceea ce priveşte succesul implementării proiectului în viitorul apropiat invocând furnizorii insuficienţi de gaz şi propune propriul său proiect, gazoductul South Stream, care este de aproape două ori mai scump şi care ar presupune ca un tronson al conductei să treacă pe sub Marea Neagră, ajungând în Bulgaria.

În ceea ce s-a considerat a fi o lovitură majoră dată proiectului Nabucco, Rusia, Turkmenistanul şi Kazahstanul au semnat o înţelegere în decembrie pentru ca aceste state să furnizeze gazul din Caspica prin Rusia. Moscova a încheiat acorduri şi cu Bulgaria şi Serbia, la începutul acestui an, pentru a furniza gaz Europei prin South Stream.

În Turkmenistan se află unele dintre cele mai mari depozite de gaz natural. Întrebarea este dacă Aşhabadul este dispus să se alăture proiectului Nabucco pentru a furniza gaz Europei. Sponsorii proiectului speră să includă şi Turkmenistanul, legând Nabucco de ţara din Asia Centrală prin construirea unei conducte transcaspice până în Azerbaidjan, unde s-ar conecta la reţeaua de conducte deja construită care trece prin Caucaz până în Turcia.

Preşedintele Berdîmuhamedov se află la conducerea ţării de la începutul anului 2007, în urma alegerilor prezidenţiale organizate în februarie după decesul fostului preşedinte Saparmurat Niazov, care s-a făcut remarcat prin excentricitate şi autoritarism.

Sursa: NewsIn